Adjuncţi care câştigă mai bine decât şefii, situaţie la ordinea zilei în ministere

8 mai 2013 Autor: Adelina Mihai

Trei premieri (Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta) sunt responsabili de eşecul aplicării legii salarizării, intrată în vigoare în 2010 la presiunea FMI

Vezi galeria foto Fie că sunt documente de tip .pdf sau tabele în Excel, informaţiile despre câştigurile salariale ale angajaţilor din aparatele centrale ale ministerelor nu sunt, de cele mai multe ori, vizibile pe site şi nici nu pot fi comparabile pentru că au structuri diferite. GALERIE FOTO

Cel mai bine plătit angajat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este un agent care a câştigat în luna martie un venit net de 13.835 lei, adică de 2,6 ori mai mult decât ministrul, potrivit datelor publicate pe site-ul instituţiei.

La aproape trei ani şi jumătate de la intrarea în vigoare a legii unitare a salarizării bugetarilor, un proiect amplu discutat şi adoptat la presiunea FMI, efectele legii care ar fi trebuit aplicate în trei guverne (Boc, Ungureanu şi Ponta) încă se lasă aşteptate.

Între timp, statul a cheltuit în fiecare an peste 10 miliarde de euro cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, care ar fi trebuit să fie plătiţi după o grilă de salarizare în care cel mai mic salariu să fie de 705 lei brut (şi corespundea coeficientului 1 din grilă), iar cel mai mare  să fie calculat după coeficientul 15 şi să fie obţinut de preşedintele ţării.

Menirea acestei legi era să rezolve anomaliile din sistem prin creşteri salariale, nu prin diminuări, astfel încât salariile mici să crească, iar cele mari să rămână la acelaşi nivel sau să crească mai puţin, pentru ca diferenţele să nu fie aşa de mari.


Un secretar adjunct are un salariu cu 13% mai mare decât un secretar general

O analiză simplă a informaţiilor publicate (mai mult sau mai puţin la vedere) pe site-urile ministerelor arată că, în continuare, subordonaţii câştigă mai mult decât şefii, că din acest punct de vedere este mai bine să fii secretar general decât ministru şi că o lege pe care guvernul şi-a asumat-o în faţa FMI nu îşi produce efectele.

Spre exemplu, datele publicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne arată că peste 100 de angajaţi din aparatul central al acestui minister au salariul mai mare decât al ministrului.

La Ministerul Sănătăţii, un secretar general adjunct a câştigat un venit net de 6.438 de lei în luna martie, mai mare atât faţă decât cel al ministrului (de 5.363 lei), cât şi de cel al unui superior care ocupă funcţia de secretar general în minister (cu un venit net de 5.706 lei în martie), potrivit informaţiilor publicate pe site.

În cazul Ministerului Economiei, doar un singur funcţionar – directorul direcţiei dezvoltare export - are salariul mai mare decât ministrul, însă în tabelul în care sunt publicate câştigurile angajaţilor sunt doar salariile brute încasate de aceştia, rubrica „Alte sporuri“ fiind, în general, necom­pletată.


Ministerul Muncii spune că legea nu s-a putut aplica din cauza altor legi

Ministerul Muncii spune că legea salarizării se aplică prin intermediul unor legi speciale anuale, prin care se stabilesc majorările salariilor de bază astfel încât să se realizeze trecerea de la valoarea acestora aflată în plată la valorile stabilite potrivit legii-cadru.

Însă până în prezent legea nu a putut fi aplicată din cauza altei legi, 118/2010, prin care s-au tăiat salariile bugetarilor cu 25%, iar Curtea Constituţională nu permitea să se facă noi majorări până când nu erau recuperate tăierile. Deşi la finele anului trecut salariile bugetarilor au fost reîntregite, tot nu se va putea aplica legea salarizării anul acesta, pentru că o altă ordonanţă (OUG nr. 84/2012) arată că salariile în sectorul bugetar se menţin la nivelul lunii decembrie 2012.

„Diferenţele salariale menţionate au apărut datorită unor sporuri, compensaţii, bo­nusuri sau stimulente care s-au acordat con­form unor acte normative specifice sau datorită condiţiilor de încadrare a perso­na-lului, conform unor acte normative specifice diferite pentru unele instituţii publice, în decursul timpului. Prin aplicarea integrală a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 (legea salarizării - n. red.), pentru fiecare funcţie, grad/treaptă profesională şi gradaţie va exista un singur nivel al salariului de bază, acesta stabilindu-se prin aplicarea coeficienţilor de ierarhizare proprii funcţiei, iar discrepanţele semnalate de dumneavoastră vor fi eliminate“, au răspuns, prin e-mail, repre­zentanţii biroului de presă al Ministerului Muncii.


Opoziţia acuză guvernarea că nu vrea să aplice grila

Claudia Boghicevici, fost ministru al muncii în guvernul Ungureanu şi în prezent deputat din partea PDL în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, spune că legea din 2010 aducea o grilă care avea un raport între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar de 1 la 15, spre deosebire de 1 la 72 cât era în 2008. Ea a adăugat că noua lege aducea simplificarea sistemului de salarizare prin desfiinţarea treptelor de salarizare în cazul funcţionarilor publici.

„Toată ideea din spatele adoptării acestei legi în guvernarea PDL a fost echilibrarea sistemului de salarizare şi eliminarea uriaşelor discrepanţe care existau între anumite categorii de bugetari. Legea nu s-a putut aplica decât parţial (legat de eliminarea bonusurilor şi a altor prime) în guvernarea PDL ca urmare a politicii salariale prudente, în cadrul anvelopei salariale negociate cu FMI, de 39 miliarde lei“, a spus Boghicevici.

Ea a adăugat că legea s-ar fi putut aplica în guvernarea PDL numai dacă s-ar fi operat echilibrări bruşte între diferitele niveluri de salarizare prin reducerea salariilor mari şi creşterea proporţională a salariilor mici.

„Or, guvernarea PDL şi-a propus echilibrarea acestor salarii prin creşterea treptată a salariilor mici, fără ca cei cu salarii mai mari să sufere. Cu alte cuvinte, această echilibrare s-ar fi realizat treptat fără a induce tensiuni între diferitele categorii sociale. Pentru USL însă este mai simplu. Ei pur şi simplu au abandonat orice reformă şi preferă să menţină un statu-quo pe care însă nu ştiu cât îl vor mai putea ţine în frâu. Atâta timp cât există încă bugetari care câştigă zeci de mii de lei pe lună în timp ce majoritatea bugetarilor abia câştigă 1.000 lei, pacea socială nu poate fi asigurată“, mai spune Claudia Boghicevici.


Raportările privind salariile bugetare, afişate haotic pe site-uri

Memorandumul adoptat în 2010, cu rolul de asigurare a transparenţei cheltuirii banilor publici prin publicarea salariilor angajaţilor din ministere, a scos la iveală lipsa unei structuri unitare şi în ceea ce priveşte modul în care se face raportarea veniturilor. Astfel, unele ministere raportează salarii nete, altele venituri nete, în timp ce în unele cazuri (cum este la Finanţe) nu se precizează decât „salariu“, fără a se spune dacă este net sau brut.

Fie că sunt documente de tip .pdf sau tabele în Excel, informaţiile despre câştigurile salariale ale angajaţilor din aparatele centrale ale ministerelor nu sunt, de cele mai multe ori, vizibile pe site, şi nici nu pot fi comparabile pentru că au structuri diferite: dacă Finanţele îşi clasifică angajaţii în demnitari, funcţionari publici, angajaţi din cabinetele miniştrilor sau din direcţiile din minister, la Educaţie există doar o listă cu 384 de funcţii şi gradaţii şi venitul net încasat.

În plus, nici perioada de raportare nu coincide: dacă la MAI cele mai recente date sunt din luna martie, la Educaţie datele sunt aferente lunii ianuarie, în timp ce Ministerul Transporturilor nu şi-a actualizat listele din 2012.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.05.2013

 
Cuvinte cheie:
ministere
, salariaţi
, Ministerul Afacerilor Externe
, veni net

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide