Cel mai recent sondaj al CFA România (Asociaţia Analiştilor Financiari) privind încrederea membrilor în economia românească, publicat săptămâna trecută, a acordat un indice de încredere de 54,5 puncte, faţă de 48,6 uncte în februarie. Indicatorul de încredere al CFA România a urcat în martie la 54,5 puncte, după ce în februarie se situa la 48,6 puncte. Indicatorul de încredere macroeconomică este realizat lunar de către asociaţia CFA România, care cuantifică anticipaţiile analiştilor privind activitatea economică în România pentru următorul an. De unde vine încrederea analiştilor financiari în economia României şi pe baza a ce creşte încrederea?
Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele CFA România, consideră că salariile şi afacerile din România vor creşte în următoarele 12 luni, însă momentan companiile se bazează mai mult pe creşterea eficienţei şi mai puţin pe sporirea numărului de angajaţi.
„Piaţa se îmbunătăţeşte prin creşterea eficienţei şi apoi prin consum prin creşterea salariilor. O companie devine mai eficientă dacă foloseşte aceiaşi oameni pentru mai multe vânzări. Conform anticipaţiilor, salariile or să crească. Uitându-mă la sectoarele din economie, merg bine exporturile şi partea de servicii. Sunt multe companii străine care externealizează servicii în România. Premisele pentru creşterea pieţei interne sunt inflaţia scăzută şi dobânzile la lei scăzute. Pentru ca o companie să facă investiţii şi să ia un credit trebuie să vadă că economia începe să crească. O companie va reacţiona după ce vede că economia creşte, nu înainte. Până nu e sigură de creştere economică, o companie va merge pe creşterea eficienţei, nu pe noi angajări“, a declarat Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România, la ZF Live.
„Eu sunt optimist pentru următoarele trei trimestre. Factorii pe care îi văd şi care cred că vor contribui la creşterea încrederii în România sunt creşterea investiţiilor din UE, posibilitatea îmbunătăţirii ratingului României şi fondurile europene. Companiile încep să se convingă de creşterea economică. Analiştii estimează că salariile se vor mări în următoarele 12 luni. România ar putea să devină mai interesantă dacă Standard and Poor’s ar putea creşte ratingul României la investment grade. Este singura agenţie de rating care plasează România la non-investment grade“, a spus Codîrlaşu.
Deocamdată creşterea este bazată pe exporturi. Un fapt îmbucurător este că UE începe să iasă din recesiune, ceea ce ajută cu exporturile.
Cele trei tipuri de indici de încredere calculaţi de CFA
CFA are în România 140 de membri, profesionşti în domeniul finanţelor, care pe lângă cel puţin patru ani de experienţă într-un domeniu relevant, au promovat şi cele trei examene CFA.
Există trei tipuri de indici de încredere care se calculează de CFA, arată Adrian Codîrlaşu.
Cel mai cunoscut indice de încredere este indicele consumatorului. Acesta se calculează pe baza răspunsului consumatorilor şi arată intenţia lor de a cumpăra. Un alt indice se calculează pe baza răspunsurilor managerilor. Se discută în special de investiţii şi arată propensiunea companiilor de a face noi investiţii.
Al treilea tip de indicator este cel al investitorilor sau cel al analiştilor financiari. La nivel global, acesta se calculează de CFA România pe baza unor întrebări calitative.
Codîrlaşu spune că pieţele globale au atins noi maxime istorice postcriză în decembrie anul trecut, însă odată cu schimbarea politicii FED, care a redus stimulii monetari, economia a început din nou să scadă. Totuşi, singurul factor din România care ar conduce la o scădere ar fi creşterea inflaţiei.
Inflaţia în România a atins un minim istoric, dar se aşteaptă să crească. Efectul de bază din agricultură de anul trecut şi majorarea accizelor vor avea un efect temporar.
„În primul trimestru, creşterea economică ar putea fi în jur de 3,5%-4%, faţă de acceaşi perioadă a anului trecut. Creşterea deja se vede în consum. Este adevărat că creşterea economică nu e generalizată, se simte mai degrabă în oraşe mari. În acest an cred că va fi o creştere economică de peste 3%. Creşterea de 5% din trimestrul IV a anului trecut a fost din agricultură, fiind excepţională. Cred că o să crească şi consumul, care are o pondere foarte mare în PIB (în jur de două treimi). Pe tot anul, cred că vom avea o creştere de peste 2%. Nu mă aştept la o volatilitate ridicată a cursului. Mă aştept ca fondurile europene să intre în ţară mai mult decât anul trecut şi să afecteze cursul de schimb. Cred că dobânda BNR va rămâne la 3,5% pe tot parcursul anului. BNR-ul are marjă de manevră în rezervele minime obligatorii. Dacă anticipează o inflaţie redusă, poate dă drumul la bani din rezerva minimă obligatorie“, a adăugat Codîrlaşu.
Foarte mulţi investitori, mai ales cei de portofoliu, dar şi companii mari, cer anumite condiţii de singuranţă pentru a plasa investiţiile. Dacă o companie plasează o anumită ţară în categoria non-investment grade, nu va vrea să investească şi să se expună.
