Agricultura a adus jumătate din creşterea economică din 2013. Au intrat 10 miliarde de euro de la UE în ultimii cinci ani, iar banii încep să se vadă în utilaje şi creşterea productivităţii

17 feb 2014 Autor: Claudia Medrega

Economia a crescut anul trecut cu 3,5%, peste aşteptări, luând prin surprindere pe toată lumea, analişti, autorităţi şi oameni de afaceri. Aproape jumătate din creştere provine însă din agricultură, a cărei valoare adău­gată brută a crescut cu 23% faţă de anul anterior, conform Eurostat.

Aceasta înseamnă că, la o pondere de 6-7% din PIB, a contribuit cu circa 1,6-1,7 puncte din cele 3,5 puncte procentuale de creştere economică de anul trecut. Practic, încep să se vadă efectele intrării în agricultură între anii 2008 şi 2013 a circa 10 miliarde de euro, din care 4 miliarde de euro plăţi directe la hectar şi pentru animale, iar alte 6 miliarde de euro pentru proiecte de investiţii.  În plus, şi condiţiile meteo au fost mai bune.

A fost cea mai bună evoluţie a economiei din ultimii cinci ani, iar la nivelul blocului comunitar România a fost lider anul trecut, cu cel mai puternic ritm de creştere economică. Însă PIB-ul real al României nu a reuşit să revină la nivelul anterior crizei.

„Surpriză plăcută“, „performanţă remarcabilă“, „surpriză spectaculoasă a accelerării economiei la 3,5%“. Aşa caracterizează analiştii cifrele anunţate de Statistică privind evoluţia economiei în 2013. Cei mai mulţi analişti indicau o ascensiune a economiei de 2,7-3% pentru 2013. Dar tot analiştii atrag atenţia că avansul economic solid maschează cererea internă slabă şi insistă asupra necesităţii stimulării consumului şi investiţiilor. Evoluţia economiei este „dezechilibrată“: agricultura şi industria/exporturile au contribuţii favorabile importante la avansul economiei, în timp ce comerţul retail şi construcţiile nu şi-au revenit pe deplin.

În ultimul trimestru din 2013 PIB-ul a făcut un salt de 5,2% faţă de acelaşi trimestru din 2012, pe serie brută, conform datelor estimative anunţate de Institutul de Statistică. Comparativ cu trimestrul III 2013, creşterea PIB a fost de 1,7% (date ajustate sezonier), cifrele plasând România în fruntea ţărilor UE.

Cu toate că datele macro sunt încurajatoare, dinspre economia reală semnalele sunt mai puţin optimiste. Oamenii de afaceri rămân sceptici în privinţa efectelor redresării economiei la nivelul afacerilor. Şi rămâne întrebarea când vor simţi românii redresarea economică, când cifrele seci şi reci ale economiei din statistici vor fi resimţite de oameni în buzunare, în îmbunătăţirea nivelului de trai.

„Performanţa României la nivelul anului 2013 este remarcabilă, dar rămâne întrebarea cât din această creştere economică a fost resimţită în veniturile populaţiei şi în cifra de afaceri a firmelor. Credem că economia are nevoie de noi stimuli pentru creşterea consumului şi investiţiilor, atât pe partea monetară prin reducerea rezervelor minime, cât şi pe partea fiscală, prin creşterea investiţiilor publice finanţate prin sume obţinute din combaterea evaziunii fiscale“, consideră Eugen Sinca, analist-şef al BCR.

Totodată, deşi activitatea economică s-a revigorat, impactul nu s-a resimţit foarte mult la nivel fiscal în condiţiile în care avansul economiei s-a bazat pe exporturi şi o agricultură care este nefiscalizată, în timp ce consumul a lâncezit, ceea ce s-a văzut la nivelul încasărilor din TVA.
 

Exporturile şi agricultura au fost „vedetele“ anului 2013

Exporturile au ajuns anul trecut la un maxim istoric, de aproape 50 mld. euro, ritmul de creştere fiind de 10%. Iar analiştii anticipează că exporturile vor rămâne unul dintre principalele motoare de creştere pentru România, având în vedere redresarea economiilor din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României.

Industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii cinci ani prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008. Dar industria nu poate să tragă singură economia, potenţialul ei fiind limitat având în vedere ponderea de doar o treime din PIB. În aceste condiţii este nevoie şi de o revigorare a cererii interne, pentru a vedea o ascensiune a economiei de peste 4%.

Agricultura a adus afaceri totale de 18,5 mld. euro, apropiate de vârfurile din 2011 şi 2008. Valoarea adăugată brută, adică plusul de valoare pe care fermierii l-au adus în economie, s-a ridicat la aproape 8 mld. euro, fiind al treilea cel mai bun rezultat din ultimii şapte ani. Agricultura este o componentă foarte volatilă a PIB, fiind dependentă aproape în totalitate de condiţiile meteo. Pentru acest an analiştii anticipează o contribuţie nefavorabilă  a agriculturii la evoluţia economiei având în vedere şi efectul de bază. Agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012. Însă anul trecut este posibil ca ponderea agriculturii să fi urcat spre 6-7%.

„Creşterea economică din T4 2013 a surprins în mod plăcut şi a fost generată, cel mai probabil, de majorarea semnificativă a cheltuielilor Ministerului de Finanţe din luna decembrie, alături de continuarea creşterii pe zona de industrie orientată spre export şi agricultură. Totodată, vânzările retail au cunoscut o anumită revenire în luna decembrie“, mai spune Sinca.

Economia a traversat trei zone de recesiune majore, în timpul guvernelor Roman, Ciorbea şi Boc.

Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. Au fost doi ani de cădere liberă, în 2009 şi 2010. După declinul de 6,6% în 2009 şi scăderea de 1,1% în 2010, economia a revenit pe creştere. Însă redresarea a fost lentă. După un avans de 2,3% în 2011, a urmat un plus al economiei de doar 0,6% în 2012.

Pentru 2014 analiştii estimează încetinirea avansului PIB în jurul a 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne, în timp ce agricultura va avea o influenţă nefavorabilă.

O ţară ca România are nevoie de ritmuri de creştere economică de cel puţin 3-4% pe an pentru a reduce decalajele structurale şi a converge către nivelul de trai din zona euro, după cum au estimat analiştii şi chiar reprezentanţii FMI.

Ce spun oamenii de afaceri

  • Nicolae Sorescu, directorul diviziei auto a grupului Rădăcini:

Anul trecut am avut într-adevăr o creştere economică puternică, dar această creştere a venit datorită agriculturii pentru că a dat Doamne-Doamne ploaie când a trebuit. Acesta nu este un indicator de luat în calcul, deoarece nu reflectă realitatea din piaţă. Dacă vrem să vedem cât de puternic este sistemul, nu ne uităm la creşterea economică, ci la colectările din TVA. Acolo vedem dacă economia a performat sau nu, deoarece veniturile din TVA înseamnă economia adevărată, nu cea evazionistă.

Grupul Rădăcini include dealeri ai mărcilor Opel, Chevrolet, Mazda, Suzuki, Citroën şi VW.

  • Raul Ciurtin, preşedinte şi director general al Albalact:

Nu văd o deteriorare a consumului, este mai mult o situaţie de stagnare spre îmbunătăţire a acestuia. Cred că avansul de anul trecut al PIB-ului nu se va vedea aşa repede în buzunarele românilor, trebuie să vedem ce se va întâmpla în continuare. Cred că trebuie să existe o astfel de creştere şi în următorii 2-3 ani ca oamenii să reîncapete încredere că lucrurile se îmbunătăţesc. De asta au nevoie: de încredere că lucrurile vor merge mai bine.

Albalact este unul din cei mai mari producători de lactate. Mădălina Panaete

  • Tudor Furir, managing director al Pernod Ricard România:

Creşterea PIB-ului s-a simţit foarte puţin în businessuri,  aproape deloc, iar consumul nu s-a relansat. Creşterea economică dacă nu e acompaniată de măsuri fiscale coerente nu are cum să se vadă în consum. Toate măsurile fiscale luate până acum nu încurajează consumul, ci din contră. (...) Eu cred că această creştere economică s-a bazat foarte mult pe export, iar Dacia a avut o contribuţie semnificativă.

Pernod Ricard România este unul dintre cei mai mari importatori de băuturi spirtoase.

 

Ce spun analiştii despre evoluţia PIB

  • Eugen Sinca, analist-şef la BCR

Creşterea economică din trimestrul patru 2013 a surprins în mod plăcut şi a fost generată, cel mai probabil, de majorarea semnificativă a cheltuielilor Ministerului de Finanţe din luna decembrie, alături de continuarea creşterii pe zona de industrie orientată spre export şi agricultură. Totodată, vânzările în retail au cunoscut o anumită revenire în luna decembrie. Performanţa României la nivelul anului 2013 este remarcabilă, dar rămâne întrebarea cât din această creştere economică a fost resimţită în veniturile populaţiei şi în cifra de afaceri a firmelor.

Credem că economia are nevoie de noi stimuli pentru creşterea consumului şi investiţiilor, atât pe partea monetară prin reducerea rezervelor minime, cât şi pe partea fiscală, prin creşterea investiţiilor publice finanţate prin sume obţinute din combaterea evaziunii fiscale. 

  • Vlad Muscalu, economist-şef la ING Bank

Cred că odată ce este depăşită surpriza spectaculoasă a accelerării de la 0,6% în 2012 la 3,5% în 2013, apare drept foarte interesantă creşterea trimestrială din trimestrul patru 2013 de 1,7%. Aceasta sugerează că accelerarea recentă nu a fost numai produsul recoltei cu adevărat deosebite şi ne face să credem că economia poate să-şi menţină inerţia. Probabil curând prognozele pentru 2014 vor avansa din jurul valorii de 2,3% către zona de 3-3,5%, rămânând ca detaliile publicate pe 5 martie să stabilească ce punct al acestui interval pare mai rezonabil.

După ce România a înregistrat cea mai rapidă creştere din regiune în 2013, semnele timpurii sugerează că se va lupta pentru această poziţie şi în 2014 (colegii noştri se aşteaptă la un avans de 3,4% în cazul Poloniei), iar aceasta ar trebui să susţină revenirea investiţiilor străine directe.

  • Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Ţiriac Bank

Din punct de vedere istoric, datele PIB-ului din trimestrul patru sunt influenţate de rezultatele din agricultură, dar chiar şi după includerea în calcul a recoltei excepţionale din 2013, creşterea de 5,2% este foarte mare. Ca atare, este probabil că au fost şi alte sectoare care au influenţat creşterea în trimestrul patru.

BNR a publicat recent datele legate de balanţa plăţilor pentru anul 2013. Conform aşteptărilor, România a continuat ajustarea abruptă a balanţei comerciale, deficitul agregat pentru bunuri şi servicii scăzând de la 6,2 mld. euro în 2012 la 0,8 mld. euro în 2013. Cu toate acestea, evoluţia datelor comerciale din trimestrul patru a fost relativ liniară, ceea ce înseamnă că accelerarea PIB-ului nu provine din exporturi nete. În mod similar, dinamica vânzărilor de retail şi cea a creditării au fost slabe în ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce sugerează că această creştere nu a fost generată nici de cererea domestică.

Cheltuielile guvernamentale ar putea explica o parte a acestei accelerări, având în vedere că investiţiile au fost reluate în decembrie.

Cu toate acestea, este la fel de posibil ca datele să fi fost influenţate de factori tehnici (deflator sau metodologie).

Per total, suntem de părere că accelerarea din trimestrul patru a fost ajutată de factori tranzitorii şi, în consecinţă, nu reflectă în totalitate ritmul intern de expansiune a economiei.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.02.2014

 

 
Cuvinte cheie:
Agricultura
, creşterea economică
, PIB

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide