În fiecare an 300.000 de români lasă soarta să decidă cine le va plăti pensia peste 30 de ani. Unii din comoditate, alţii din lipsă de educaţie financiară nu aleg în cunoştinţă de cauză fondul care le va plăti pensia

9 apr 2014 Autor: Roxana Pricop

Un număr de 300.000 de români aderă în fiecare an la pilonul II de pensii private, însă majoritatea sunt distribuiţi aleatoriu la un fond de pensii. Unii din comoditate, alţii din lipsă de educaţie financiară nu aleg în cunoştinţă de cauză fondul care le va plăti pensia peste 30 de ani. Consultanţii spun că lipsa de implicare din partea românilor descurajează competiţia dintre fonduri care le-ar putea aduce viitorilor pensionari randamente mai mari şi comisioane mai mici de administrare.

Peste 6 milioane de români contribuie în prezent la un fond de pensii private obligatorii (pilon II). Dintre aceştia, aproape 300.000 au aderat în ultimul an (februarie 2013-februarie 2014), potrivit statiscilor oficiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Cum pilonul II este obligatoriu, un tânăr angajat, un şomer sau muncitor care „a trecut pe carte de muncă“, cu vârsta de până la 35 de ani, sunt automat înscrişi în sistem. Aceştia au la dispoziţie patru luni în care să aleagă unul dintre cele nouă fonduri de pensii obligatorii de pe piaţă, în care să le fie virată contribuţia obligatorie de 4% din salariu. Din luna mai, contribuţia creşte la 4,5%.

Majoritatea românilor însă nu aleg în mod activ fondul, ci preferă să fie distribuiţi aleatoriu de sistem. De exemplu, în luna februarie au aderat la pilonul II un număr de 27.900 de persoane, din care doar 911 au semnat actele de aderare, majoritatea de 27.000 au fost repartizaţi aleatoriu. Altfel spus, fiecare din cele nouă fonduri au primit câte 3.000 de participanţi noi în luna februarie.

„Nu există interes în rândul celor care sunt eligibili să intre în sistem, deoarece preocupările acestora sunt legate de grija zilei de „azi“ şi mai puţin referitoare la ce vor face la pensie. Mai este foarte mult timp până atunci şi mulţi chiar cred că nu vor apuca ziua pensionării“, a spus Mihai Coca-Cozma, director general la Alico Pensii, al treilea cel mai mare jucător din piaţă.

Despre lipsa de interes, dar şi a culturii financiare a românilor, drept cauze ale distribuţiei aletorii, vorbeşte şi Andrei Anghel, consultant la firma de consultanţă Smart Trade Consult. El recunoaşte însă că alegerea unui fond este un demers dificil chiar şi pentru persoanele bine instruite şi că într-o oarecare măsură este de înţeles comportamentul nou-intraţilor la pilonul II de pensii.

„Majoritatea participanţilor sunt tineri şi aceştia trebuie să ia decizia de alegere a fondului de pensii într-un termen relativ scurt de la angajare. Puşi în faţa unei alegeri în condiţii de incertitudine şi cu un dead-line strâns, cu toţii ne comportăm surprinzător de asemă­nător, predictabil şi iraţional: scopul devine minimizarea stresului ataşat deciziei făcute şi nicidecum maximizarea randamentului investiţiei. Prin urmare, mulţi lasă soarta să aleagă în locul lor în speranţa că vor avea noroc, decât să se informeze, să compare şi să ia o deci­zie – situaţie care i-ar face direct răs­punzători în caz de relativ eşec.“

Pe de altă parte, lipsa de implicare are drept efect şi lipsa de preocupare în general pentru ce se va întâmpla după ieşirea la pensie. Prin pilonul II statul a mutat o parte din povara pensiilor pe umerii fondurilor private, însă sumele strânse în aceste fonduri sunt mici şi nu vor asigura o bătrâneţe fără griji. Astfel că românii trebuie să economisească pe cont propriu pentru a trăi mai bine la bătrâneţe. În prezent, valoarea medie a unui cont de pensie privată obligatorie este de circa 500 de euro după aproape şase ani de contribuţii. Suma nu este prea mare în special pentru că contribuţiile virate sunt mici, de câteva zeci de euro pe lună.

„În prezent se vorbeşte mai mult despre ce pensii au părinţii noştri şi prea puţin despre ce pensii vom avea noi. Potrivi studiilor internaţionale, durata medie de viaţă după pensionare va ajunge la circa 20 de ani în anul 2060, şi astfel tinerii de acum vor avea nevoie de mai mulţi bani decât părinţii lor pentru a trăi la bătrâneţe. De aceea este important ca economisirea pentru pensie să înceapă cât mai devreme“, a spus Lucian Anghel, director general la BCR Pensii.

Administratorii nu văd neapărat un dezavantaj în faptul că majoritatea românilor sunt distribuţi aletoriu la pilonul II, însă consultantul atrage atenţia că: „Principalul dezavantaj al distri­buţiei aleatorii şi egale între fonduri este că acest segment de contributori nu încurajează cu adevărat o concurenţă între fondurile de pensii existente, care să rezulte în randamente mai mari, riscuri mai mici şi costuri scăzute de administrare“.

O soluţie pentru a creşte rata de conştientizare în rândul românilor ar fi ca angajatorul să se implice mai activ în prezentarea mai multor fonduri de pensii private, în opinia directorului BCR, şi să îl informeze despre ce opţiuni există pe piaţă.

În opinia directorului Alico, o soluţie ar fi o implicare mai activă din partea autorităţilor şi a canalelor media în creşterea popularităţii pilonului II. Pensiile private obligatorii au început să strângă primele contribuţii în mai 2008, şi deşi au trecut cinci ani şi jumătate de atunci, numărul persoanelor care aleg activ fondul de pensii este scăzut. Mai mult, nici fondurile de pensii facultative, lansate chiar mai devreme, în 2007, nu au parte de o popularitate mai mare, deşi plasamentele în aceste fonduri sunt deductibile fiscal în limita a 400 de euro.

„Dacă s-ar dedica acelaşi efort în popularizarea sistemului privat în aceeaşi măsură în care se explică pe toate canalele de informare sistemul public de pensii, cred că mulţi români vor adera direct la sistem şi de asemenea nici nu vor mai accepta aşa uşor să lucreze fără carte de muncă perioade îndelungate de timp şi nici să le fie plafonate sau naţionalizate activele acumulate în contul individual“, a spus Mihai Coca-Cozma.

Andrei Anghel susţine însă că o soluţie ar putea fi chiar eliminarea sistemului aleatoriu.

„Un prim pas ar fi simpla eliminare a opţiunii de a fi distribuit aleatoriu, ca un impuls psihologic pentru contributor de a face cu adevărat o alegere, chiar dacă această alegere constă în arun­carea unei monede în aer. Bineînţeles că informarea corectă şi concisă a contributorilor îşi are rolul ei, dar cum nu toţi se pot transforma în specialişti în investiţii peste noapte, ar trebui în primul rând încurajat apelul la specialiştii deja existenţi: consultanţi de investiţii, societăţi de administrare, chiar şi brokeri – entităţi pregătite şi autorizate să ofere informaţii şi consultanţă de investiţii.“

Fondurile de pensii private au ajuns în prezent la active de peste 14,5 miliarde de lei, sumă obţinută din contribuţiile obligatorii şi din randamente. În luna februarie, circa 300 de milioane de lei au intrat în conturile pilonului II sub formă de contribuţii. De la începutul anului 2009 până la finalul anului 2013, fondurile de pensii obligatorii au marcat un randament mediu de 73%, investind banii participanţilor în principal în titluri de stat, obligaţiuni, depozite bancare şi acţiuni.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.04.2014

 
Cuvinte cheie:
romani
, pensie
, plati
, fonduri
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide