Startup-uri româneşti din tehnologie se confruntă nu numai cu concurenţa multinaţionalelor ci şi cu deciziile fiscale controversate ale autorităţilor, precum şi cu absnţa unor măsuri de stimulare economică.
Mai mult de 60% din industria software este controlată, în prezent, de marii investitori străini. Dacă în 2012, cea mai mare parte din piaţă aparţinea IMM-urilor, în 2016 s-a ajuns ca marii jucători să deţină 36%, iar fenomenul tinde să se acutizeze.
“Dacă în 2012, firmele mici şi mijlocii generau 25% din cifra de afaceri, cu 10% mai mult decât corporaţiile, în 2016, procentele s-au schimbat substanţial. Cele mai mari 40 de firme din piaţă au ajuns să domine piaţa (36%), cu afaceri de peste 50 de milioane de euro fiecare. Spre comparaţie, cele 17.000 de microîntreprinderi, în general startup-uri, înregistrează venituri sub un milion de euro. Segmentul de mijloc, al firmelor mici şi medii, s-a subţiat considerabil, adunând numai 1216 firme, majoritatea lor cu venituri sub 8 milioane de euro”, afirmă experţii de la KeysFin.
Cele mai noi date din piaţă, din septembrie 2017, arată că în România activau 19.068 firme de software, în creştere cu peste 1.000 faţă de 2016 (17.421) respectiv cu mai mult de 8.000 peste nivelul din 2012 (11.090 firme active). Afacerile sectorului, în 2016, erau de 4,8 miliarde de euro, faţă de 3 miliarde în 2012, cu un profit de 571 milioane euro, dublu faţă de acum cinci ani.
Din punct de vedere al reprezentării la nivel regional, mai mult de 42% dintre firme activau în Bucureşti (7771 companii), urmate de cele din Nord-Vest (15,2%), unde erau înregistrate 2809 societăţi.
Datele KeysFin arată că cele mai mari afaceri în sectorul IT&software românesc le realizează Oracle. Compania şi-a relocat în România o parte semnificativă din activitate, iar business-ul companiei pe piaţa locală a trecut, astfel, de 200 milioane euro în 2016.
În topul investitorilor, compania este urmată de IBM, cu afaceri de 179 milioane euro, Ericsson (160 milioane euro), Bitdefender (100 milioane euro) şi Endava (69 milioane euro). Statistica arată, totodată, că 60% din piaţă aparţine, în prezent, firmelor străine, primii trei mari investitori (Olanda, Germania şi SUA) concentrând mai mult de jumătate din afaceri.
Din punct de vedere al numărului de firme cu capital străin, cele mai multe aveau capital german (324), urmate de cele cu investitori din Italia (260), Franţa (209) şi SUA (176).
Datele KeysFin arată că perspectivele industriei sunt pozitive, urmând ca acest sector să îşi dubleze afacerile, în următorii 10 ani, şi să ajungă să reprezinte o componentă semnificativă a Produsului Intern Brut.
“Software-ul românesc a devenit un obiectiv cu adevărat strategic pentru economia românescă şi este nevoie ca şi statul să vină şi să aibă un sprijin tot mai activ. În condiţiile în care piaţa a ajuns să fie dominată de multinaţionale, este absolut nevoie de dezvoltarea unui mecanism de susţinere a sectorului IMM, prin facilităţi fiscale, prin simplificarea accesului la finanţările europene, prin dezvoltarea unor parcuri investiţionale, precum fac, de exemplu, autorităţile din Israel. În condiţiile în care economia mondială se bazează tot mai mult pe software, susţinerea inovaţiei şi tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România, mai cu seamă că ţările din jurul nostru, precum Bulgaria, au investit masiv în acest segment, iar concurenţa la nivel global este tot mai mare”, afirmă analiştii de la Starbyte.
Potrivit datelor Comisiei Europene, piaţa de software europeană ar urma să crească semnificativ în următirii trei ani şi să atingă nivelul de 280 de miliarde de euro în 2020, cu peste 30 de miliarde de euro peste nivelul din acest an.
