ZF 24

„Angajaţii stresaţi din Germania primesc tratament gratuit. În România, rezistenţa la stres este cerinţă la angajare“

Foto: Shutterstock

Foto: Shutterstock

Autor: Corina Mirea

02.12.2014, 00:05 2156

Salariaţii din Germania care se duc la medicul de familie pentru a spune că se simt stresaţi primesc din partea statului suma necesară pentru a plăti şapte întâlniri cu un psiholog care să-i îi trateze, a spus psi­hologul Roxana Maier. În acelaşi timp, site-urile de joburi din România sunt pline cu anunţuri de recrutare în care rezistenţa la stres este una dintre cele mai im­portante cerinţe ale angajatorului. Acesta este motivul pentru care mai mult de 50% din angajaţii români susţin că stresul a devenit o obişnuinţă la job, potrivit unor inormaţii ale filialei locale a Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA).

„Cred că, în general, românii sunt mai stresaţi decât mulţi alţi angajaţi din ţările europene şi asta pentru că există nişte factori externi jobului care îi apasă. În Ro­mânia nu prea există predictabilitate şi pentru mulţi teama de a-şi pierde locul de muncă este un factor de stres foarte mare. În plus, noi nu avem o cultură a odihnei. Noi muncim şi în concediu, ba avem activităţi legate de job, ba grădinărim“, a explicat Roxana Maier în cadrul unui eveniment organizat săptămâna trecută de firma de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT. Printre cauzele cel mai des întâlnite în rândul angajaţilor români se numără şi schimbarea modului de lucru şi modul în care aceasta este comunicată sau volumul de lucru, gradul de libertate pe care îl au în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Toate acestea au un factor comun - managementul, susţin specialiştii în resurse umane şi psihologii. De altfel, chiar şi angajaţii afirmă că cel mai mare factor de stres pe care îl percep la locul de muncă este şeful. Totuşi, şi angajaţii sunt vinovaţi pentru lipsa de productivitate sau de motivaţie cauzată de stres, pentru că în multe cazuri fie se „vând“ prea bine, susţinând că pot face faţă stresului mai bine decât ar face-o în realitate, fie pentru că îşi adaug un stres personal suplimentar.

„Fiecare dintre noi are nevoie de un anumit nivel de stres pentru a ne îndeplini sarcinile, pentru că este necesară o sursă de adrenalină. Aşadar, există şi un nivel de stres pozitiv, cel optim, care ne motivează să facem anumite lucruri, dar care nu ne blochează. Totuşi, sunt şi angajaţi care nu au încredere în ei, deci adaugă o presiune personală care îi macină sau sunt persoane care susţin că pot rezista la un nivel mai ridicat de stres decât îi lasă corpul“, susţine psihologul Bogdana Bursuc.

Astfel, angajatorii, managerii direcţi cu precădere, ar trebui să comunice cu angajaţii, să îi evalueze şi să îşi dea seama care este nivelul de stres suportabil al fiecărui om din subordine şi să dezvolte programe menite să-i ajute pe aceştia să se relaxeze, cum ar fi masajul la birou.

"Un manager bun îşi va da seama întotdeauna dacă angajaţii sunt stresaţi şi care este nivelul până la care pot lucra sub presiune. Pe lângă posiblitatea de a discuta cu angajatul, managerul se poate folosi de evaluările de performanţă, există căi pentru a identifica şi diminua stresul, dar trebuie să îţi cunoşti foarte bine angajatul", adaugă Slaviţa Cărmăzan, specialist în dezvoltarea resurselor umane în cadrul APT, partenerul local al EU-OSHA pentru derularea campaniei "Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoase", un proiect care se desfăşoară pe o perioadă de doi ani.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO