Taxa clawback a fost în valoare de 23,45% în ultimul trimestru al anului 2017, mai mare cu aproximativ 4 puncte procentuale comparativ cu trimestrul trei al aceluiaşi an, când a fost calculată la 19,42%, potrivit Asociaţiei Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
,,Niciunul dintre guvernanţii din ultimii opt ani nu a acordat atenţie acestei suprataxări a industriei farmaceutice, deşi în nenumărate rânduri au fost aduse argumente şi propuse soluţii care să transforme această povară fiscală într-un instrument util sistemului de sănătate. Taxa clawback este una dintre problemele rămase nerezolvate, predate de un guvern către altul. Avem însă încredere că noul guvern va acorda o atenţie sporită crizei de medicamente cu care se confruntă pacienţii români şi că vor ţine cont şi de nevoile acestora, nu doar de calcule financiare”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
În perioada 2013 – 2017 taxa clawback a fost în continuă creştere şi prin plata acesteia, industria producătoare de medicamente a acoperit tratamente ale pacienţilor români de peste 7 miliarde de lei, mai mult decât bugetul alocat medicamentelor într-un an, arată ARPIM.
„În toţi aceşti ani, taxa clawback s-a transformat dintr-o măsură temporară de control bugetar într-o măsură care acţionează împotriva pacienţilor. Anul trecut, mai mult decât oricând, au fost vizibile consecinţele pe care le poate avea o astfel de măsură asupra accesului pacienţilor la medicamente, mai ales la cele care nu au alternativă terapeutică în piaţă”, a precizat el.
Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a propus o serie de soluţii pe termen scurt şi mediu care vizează două dintre marile probleme ale taxei clawback: impredictibilitatea şi lipsa de transparenţă a mecanismului de calcul, dar şi bugetul alocat medicamentelor, utilizat pentru calculul taxei clawback, care a rămas la nivelul stabilit în anul 2012. Printre soluţii se numără eliminarea consumului de medicamente din spitale pentru calculul taxei clawback, plafonarea taxei clawback, ceea ce ar oferi mai multă predictibilitate, dar şi creşterea anuală progresivă a bugetului alocat medicamentelor, cu 50% din cota taxei plătite de producătorii de medicamente în anul anterior.
Sistemul de sănătate românesc are nevoie de soluţii care să trateze cauza problemelor, nu doar simptomele şi implementarea unui mecanism predictibil şi transparent pentru calcului taxei clawback reprezintă una dintre soluţii”, a spus el.
Companiile membre ARPIM îşi arată disponibilitatea de a lucra alături de noul Guvern pentru a găsi de urgenţă cele mai bune soluţii pentru a evita adâncirea crizei de medicamente cu care se confruntă sistemul de sănătate, potrivit ARPIM.
Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt Abbvie, Amgen, Angelini Pharmaceuticals, Astellas Pharma, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie A. Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Ipsen, Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis Pharma Services Romania, Novo Nordisk Farma, Pfizer, Roche, Sanofi Aventis, Servier Pharma, Shire, Takeda Pharmaceuticals, UCB Pharma, Vifor Pharma.
