ZF 24

Un nou număr Business Construct: Atenţie la detalii

Un nou număr Business Construct: Atenţie la detalii

Autor: Bogdan Alecu

05.09.2016, 00:07 556

Orice proiect strategic trebuie realizat, desigur, într-un timp cât mai scurt, dar nu mai scurt decât este necesar. Dacă sunt sărite etape, apar probleme necunoscute, iar întreg planul este dat peste cap.

Cel mai bun exemplu în acest caz este Bucureştiul, unde orice mare proiect este început cu un şantier ce blochează tot, după care este abandonat sau cel puţin blocat pe termen nedeterminat. Primăria Capitalei şi-a dovedit neputinţa în nenumărate rânduri până acum, iar printre cele mai recente „succese“ se numără podul de la Mihai Bravu, iar acum Pasajul de la Piaţa Sudului. Acolo, culmea, muncitorii erau aproape să descopere o linie de metrou. Din cauza grabei de a începe lucrările problemele au fost descoperite ulterior, iar termenul iniţial, de 2016 va fi depăşit cu mai bine de un an de zile. Totuşi vorbim de doar un an.

Pasajul Basarab trebuia iniţial inaugurat în februarie 2009, a fost deschis în iunie 2011, în timp ce podul de la Mihai Bravu a fost deschis oficial şi complet în octombrie 2014, în condiţiile în care lucrările au demarat în 2010 şi trebuia finalizate în 2012. Astfel, o întârziere de numai un an pentru pasajul de la Piaţa Sudului poate fi chiar o veste bună.

Cum arată treaba în privat? Complet diferit. Proiectele de birouri sunt calculate la virgulă, iar oameni precum Geo Mărgescu, alături de ceilalţi investitori precum Skanska sau CA Immo ştiu în fiecare secundă cum evoluează construcţia noilor clădiri de birouri, în condiţiile în care deja au contracte semnate pentru a închiria un imobil programat pentru a fi inaugurat în 2017.

Desigur, Sorin Buşe, ministrul transporturilor şi fost executiv care a condus Renault Technologie Roumanie timp de cinci ani, spune pe bună dreptate că nu se poate compara o auto­stradă de 100-200 km, cu poduri, viaducte, intrări şi ieşiri cu o clădire de birouri, din simplul motiv că este un proiect mult mai complex, realizat nu pe un teren de câteva sute de metri pătraţi, ci pe milioane de metri pătraţi, peste munţi, dealuri, râuri şi câmpii. Însă, în cadrul interviului acordat în exclusivitate ZF, ministrul recunoştea detaliul care face diferenţa - studiile de fezabilitate. Dacă în Germania vedem cum ani de zile durează proiectarea pentru orice construcţie, iar construcţia efectivă începe numai după ce absolut totul este rezolvat, în România, în 2013, fostul ministru al marilor proiecte cerea ca studiul de fezabilitate pentru o autostradă extrem de complexă precum Piteşti-Sibiu să fie realizat în numai trei luni. Rezultatul? Abia la finalul acestui an vor fi gata studiile pentru tronsoanele de la capetele autostrăzii.

De ce atât de târziu? Pentru ca aceia care vor construi autostrada să nu descopere peşteri de lilieci, drumuri ale urşilor prin pădure sau vechi morminte celtice. Chiar Sorin Buşe s-a mirat atunci când a fost nevoit să povestească cum s-a dus cu echipa CNADNR să urmărească lucrările la o autostradă, dar a ajuns prin peşteri şi printr-un sit arheologic, semn că cine a făcut studiul nu l-a făcut „ca la carte“.

Bogdan Alecu este editor Business Construct

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO