Au venit pe plan local atraşi de cea mai generoasă schemă de sprijin din domeniul energiei verzi din Europa, dar după ce au investit miliarde de euro în eoliene şi solare nu au cules decât pierderi de sute de milioane de euro. Acum statul încearcă să-i atragă în alte investiţii în energie.
CEZ, Enel, Energias de Portugal Renovaveis (EDPR), Verbund sau Engie sunt giganţii internaţionali care au pariat sume semnificative pe proiectele de energie regenerabilă în România, dar de doi ani investiţiile care trebuia să genereze marje solide nu au produs decât pierderi.
Datele de la Ministerul Finanţelor arată că cea mai mare pierdere din 2015 din sector a fost înregistrată de Enel Green Power România, entitatea care gestionează investiţiile de 800 de milioane de euro pe care grupul italian le-a făcut în eoliene şi solare pe plan local.
Compania a înregistrat pierderi de 471 milioane de lei la o cifră de afaceri de 420 de milioane de lei. Enel s-a impus pe piaţa locală ca unul dintre cei mai agresivi investitori în domeniul energiei regenerabile, având o capacitate instalată de 534 MW, preponderent în proiecte eoliene (498 MW). Spre comparaţie, un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă are o capacitate de 700 MW. Compania a anunţat însă că şi-a stopat proiectele din acest domeniu pe piaţa locală.
Cehii de la CEZ, cel mai mare investitor în domeniul energiei regenerabile din România, au înregistrat anul trecut pierderi cumulate de 449 de milioane de lei, aceasta fiind suma pierderilor celor trei companii prin care grupul îşi administrează eolienele din România. CEZ a finalizat în 2012 o investiţie de peste 1,1 miliarde de euro într-un proiect eolian situat pe raza a două comune dobrogene, Fântânele şi Cogealac. Proiectul este format din 240 de turbine eoliene şi are o capacitate de 600 MW.
Energias de Portugal Renovaveis (EDPR) a investit 800 de milioane de euro în eoliene şi solare în România, dar au cules anul trecut pierderi de peste 136 de milioane de lei.
Francezii de la Engie au pierdut şi ei 110 de milioane de lei anul trecut prin cele două parcuri eoliene din România, iar austriecii de la Verbund completează clubul companiilor care au pierdut cei mai mulţi bani pe energia verde din România, cu un total de peste 90 de milioane de lei.
România a reuşit prin intermediul schemei de sprijin să devină un fel de El Dorado al Europei pentru investitorii în energia verde, dar schimbările legislative din vara anului 2013 au transformat acest domeniu al marjelor de vis într-un coşmar. Investitorii au trecut la deprecierea activelor, iar alţii, cum este cazul Petrom, sunt în căutarea unui cumpărător pentru proiectul eolian.
Problema este că sectorul energetic local are nevoie de investiţii majore în infrastructură, statul încercând acum să ademenească aceleaşi grupuri străine în astfel de proiecte, grupuri care deja au marcat pierderi considerabile în energia verde.
