Un număr de opt state membre ale Uniunii Europene, printre care Austria, Marea Britanie şi Franţa, s-au opus cererii Comisiei Europene (CE) de a majora bugetul anului 2014 cu 4,7 miliarde de euro pentru a achita facturi întârziate ale unor proiecte de infrastructură din Estul Europei, considerând această solicitare discutabilă din punct de vedere legal şi inutilă, scrie EuObserver.
Celelalte state care se opun cererii CE sunt Danemarca, Finlanda, Germania, Olanda, Suedia. Acestea şi-au exprimat opiniile într-o declaraţie comună văzută de jurnaliştii de la EuObserver.
Lipsa de fonduri a ieşit la iveală după ce bugetul UE pe anul 2014 a fost adoptat şi de aceea trebuie acoperită dintr-o “rezervă pentru cheltuieli neprevăzute” – o rezervă-tampon ce poate fi folosită în situaţii de urgenţă pentru a majora cheltuielile anuale ale UE.
“Mobilizarea rezervei pentru cheltuieli neprevăzute în 2014 pentru a plăti o parte din angajamentele restante ale politicii de coeziune ar fi şi inutilă şi discutabilă din punct de vedere legal”, se arată în documentul citat.
Aproximativ 3,4 miliarde de euro din această rezervă sunt alocate plăţilor întârziate pentru proiectele politicii de coeziune din fostele state comuniste membre UE, proiecte care vizează poduri, şosele şi gestionarea deşeurilor. Restul fondurilor va fi destinat proiectelor pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri şi pentru cercetare.
Discuţiile legate de buget ridică de asemenea semne de întrebare asupra asistenţei macrofinanciare acordate Ucrainei. UE a promis un ajutor de 1,1 miliarde de euro Ucrainei. Finanţarea a fost majorată anul acesta la 1,6 miliarde de euro, iar în iunie vor fi plătite 250 milioane de euro.
Germania, Franţa, Marea Britanie şi aliatele lor vest-europene susţin că plăţile pentru proiecte care au fost planificate în bugetul anterior al UE (2007-2013) “nu pot fi, prin definiţie, considerate circumstanţe neprevăzute” şi că ar fi ilegal să fie folosită rezerva-tampon.
O propunere pentru mobilizarea rezervei pentru cheltuieli neprevăzute în 2014 nu doar că ar fi discutabilă din punct de vedere legal, dar şi inutilă, nechibzuită şi nu poate fi considerată o soluţie “de ultimă instanţă”. Comisia ar trebui să aibă în vedere soluţii alternative pentru a gestiona orice presiuni financiare ce pot apărea anul acesta, şi aici pot fi incluse schimbarea priorităţii plăţilor şi rambursarea datoriilor de la sfârşitul anului 2014 la începutul anului 2015”, menţionează declaraţia.
Pe de altă parte, cele opt state au spus că sunt dispuse să finanţeze prin “proceduri adecvate” programele de ajutor umanitar şi programul Erasmus pentru schimburi de studenţi.
“După ceea ce am văzut la alegerile pentru Parlamentul European, este greu de imaginat că cetăţenii UE vor dori să dea şi mai mulţi bani Bruxellesului. Este un mesaj pătrunzător al multor ţări că CE trebuie să se gândească din nou înainte să folosească rezerva în acest mod”, a spus un diplomat UE.
“Nu avem nevoie ca toate cele 4,7 miliarde de euro să provină de la statele membre. Am calculat că prin veniturile din amenzile pentru concurenţă neloială şi prin redistribuirea liniilor bugetare am finanţa mai mult de jumătate din necesar. Aşa că cerem doar două miliarde de euro în plus”, a spus pe site-ul său purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Patrizio Fiorilli . Fiorilli consideră că este “normal” ca un grup de state să se opună propunerii Comisiei, ceea ce ar presupune a treia schimbare a bugetului de anul acesta. “Aşteptăm poziţia Consiliului European”, a adăugat acesta .
Pentru aprobarea sau schimbarea propunerii este nevoie de votul majorităţii statelor din Consiliu. Dacă trece de această etapă, proiectul este transmis noului Parlament European, unde formaţiunile naţionaliste sau extremiste au o prezenţă mai accentuată ca niciodată.
