Banca Transilvania îmbunătăţeşte previziunile legate de PIB în 2017, dar atrage atenţia cu privire la momentul dificil din zona investiţiilor şi dezechilibrele macroeconomice

27 iul 2017 Autor: Roxana Rosu

Banca Transilvania a îmbunătăţit previziunile legate de dinamica anuală a PIB în acest an, de la 4,5% la 4,7%, pe fondul climatului pozitiv din zona de consum, dar se aşteaptă la o decelerare pe termen mediu.

”Am majorat previziunea privind dinamica anuală a PIB în 2017, de la 4,5% la 4,7% (în decelerare de la 4,8% în 2016), dat fiind climatul pozitiv din sfera consumului. Pe termen mediu ne aşteptăm însă la decelerare, pe fondul disipării impactului reducerilor de taxe, majorării costurilor de finanţare şi acumulării de riscuri la adresa stabilităţii macro-financiare”, spune Andrei Rădulescu, senior economist al băncii.

În opinia lui, economia internă a prezentat evoluţii mixte în ultimele săptămâni, climatul favorabil din sfera exporturilor şi consumului fiind contrabalansat de momentul dificil din zona investiţiilor şi de acumularea de dezechilibre macroeconomice şi de tensiuni politice.

In economia financiar, banca se aşteaptă la continuarea tendinţei de creştere a costurilor de finanţare (date fiind perspectivele de politică monetară) şi nu exclude declanşarea unei unde de corecţii pe pieţele de acţiuni după finalul sezonului de raportări pe trimestrul doi.

În scenariul propus de BT, consumul privat (principala componentă a PIB) ar putea consemna un avans de 6,3% în acest an, ritm în decelerare de la 7,4% în 2016. De asemenea, banca se aşteaptă ca investiţiile productive să crească cu 3,2% an/an în 2017, după declinul cu 3,3% an/an din 2016. Acest scenariu este susţinut de impulsul exporturilor, momentul favorabil din sfera consumului, nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi perspectiva redinamizării investiţiilor publice.

” Per ansamblu, continuăm să previzionăm că economia României va decelera pe termen mediu, în convergenţă către ritmul potenţial. Acest scenariu are la bază perspectivele de majorare a costurilor de finanţare în economie, acumularea de factori de risc la adresa stabilităţii macro-financiare pe termen mediu şi semnalele de maturitate pentru ciclul economic post-criză (global şi european)”.

Astfel, dinamica anuală a PIB s-ar putea tempera la 3,7% în 2018 şi 3,4% în 2019, pe fondul temperării creşterii consumului privat (spre 4,5% an/an), în contextul disipării impactului Noului Cod Fiscal.

În ceea ce priveşte investiţiile productive se aşteaptă o creştere cu o medie anuală de 4,4% în perioada 2018-2019. Nu în ultimul rând, consumul public ar creşte cu o medie anuală de 1,5% între 2018-2019.

La nivelul cererii externe nete, se aşteaptă decelerarea dinamicii anuale pentru exporturi şi importuri în 2018 – 2019, pe fondul apropierii de final a ciclului economic post-criză. Astfel, exporturile şi importurile ar putea creşte cu ritmuri medii anuale de 5,3%, respectiv 6,2% în intervalul 2018-2019, conform previziunilor noastre.

În opinia analistului BT, în ultimele trimestre echilibrele macroeconomice (intern şi extern) s-au deteriorat. Astfel, pe de o parte, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi se află pe o tendinţă de deteriorare (intensificare cu aproximativ 15% an/an, la 2 miliarde EUR în perioada ianuarie-mai), fiind ridicată probabilitatea depăşirii nivelului de 3% din PIB în 2017.

Pe de altă parte, deficitul bugetar prezintă un nivel ridicat (în zona limitei de 3% din PIB, stabilită de Pactul de Stabilitate şi Creştere, România ocupând locul al doilea în Uniunea Europeană, după Franţa), deşi economia evoluează la un ritm peste potenţial.

”În acest context, subliniem importanţa rebalansării politicii economice şi accelerării reformelor structurale, aspecte importante pentru construirea de spaţiu de manevră de intervenţie la momentul incidenţei următoarei crize economice. Totodată, considerăm că întârzierea acestui proces de rebalansare ar putea determina o creştere puternică a costurilor de finanţare pe viitor, mai ales dacă Comisia Europeană va declanşa procedura de deficit excesiv.”

Pe plan internaţional, banca mizează pe accelerarea economiei americane la 2,1% în acest an, susţinută de redinamizarea investiţiilor şi consolidarea consumului privat, în timp ce Zona Euro ar putea atinge cea mai mare rată de creştere de după 2010, pe fondul contribuţiei cererii interne.

Pe de altă parte, Andrei Rădulescu atrage atenţia că există o serie de factori de risc, care pot determina modificări în acest scenariu: ciclul monetar post-criză (inclusiv reducerea volumului activelor), tensiunile politice şi deciziile Administraţiei Trump în SUA,  climatul macro-financiar din China, inflexiunea politicii monetare în Zona Euro, tensiunile geo-politice globale, mix-ul de politici economice, intensificarea deficitelor gemene şi tensiunile politice pe plan intern.

Economia globală a accelerat în T2 2017, evoluţie determinată de dinamica sectorului de servicii, iar conform indicatorului PMI Compozit calculat de JP Morgan PIB-ul mondial a crescut trimestrul trecut cu cel mai bun ritm din T1 2015. În acelaşi timp, în SUA se observă un proces de accelerare susţinut de redinamizarea investiţiilor productive, dar în perioada recentă s-au acumulat tensiuni din sfera politică.

”De cealaltă parte a Atlanticului mix-ul de politici economice şi rezultatul alegerilor din Franţa au contribuit la accelerarea PIB-ului spre cea mai bună dinamică din 2011, într-o perioadă în care convergenţa economică intra-regională a atins valori record. Nu în ultimul rând, economia Chinei a surprins pozitiv în semestrul I: creştere cu 6.9% an/an, determinată de contribuţia investiţiilor şi a consumului privat”, se mai arată în analiza Băncii Transilvania. 

 
Cuvinte cheie:
consum
, climat
, fond
, transilvania
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide