Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României a decis marţi, pentru a doua şedinţă consecutiv, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, precum şi a ratelor rezevelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele băncilor, la 8% pentru lei şi 14% pentru valută.
Banca Naţională continuă totodată gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, se arată într-un comunicat al BNR.
CA al BNR a analizat şi aprobat marţi Raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat joi, 6 august, într-o conferinţă.
Cei mai mulţi analişti au anticipat decizia băncii centrale, în aşteptarea clarificării situaţiei privind pachetul de măsuri fiscale care trebuie reanalizat de Parlament la finalul acestei luni în sesiune extraordinară, după ce a fost trimis înapoi de preşedintele Klaus Iohannis.
De altfel, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a declarat la jumãtatea lunii iunie că BNR nu va mai reduce dobânda de politică monetară, în condiţiile unei rate negative a inflaţiei şi a unei creşteri economice de circa 4% în acest an.
"CA al BNR reafirmă că deciziile sale vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu într-o manieră care să sprijine creşterea economică într-un cadru macroeconomic sustenabil, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare. Pentru aceasta este necesar ca pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi aplicat în perioada următoare să nu pericliteze stabilitatea macroeconomică, care este un activ public deosebit de important şi de care depinde percepţia favorabilă a României", arată BNR, în comunicatul extins transmis după şedinţa CA.
Implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici monetare şi fiscale, alături de progresul în sfera reformelor structurale, sunt esenţiale pentru păstrarea echilibrelor la nivel macroeconomic, asigurarea unei creşteri economice durabile, continuarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană şi întărirea robusteţii economiei româneşti faţă de eventuale şocuri sau condiţii adverse pe plan mondial, potrivit sursei citate.
BNR a reiterat că monitorizează permanent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional în vederea utilizării şi dozării corespunzătoare a tuturor instrumentelor de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi pentru menţinerea stabilităţii financiare.
Banca centrală notează că la nivel global perioada recentă se caracterizează printr-o revenire încă modestă a creşterii economice şi o accentuare a volatilităţii de pe pieţele financiare internaţionale pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de situaţia Greciei, evoluţiilor economice din China şi al divergenţei conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, iar pe plan intern se prefigurează implementarea unei serii de măsuri fiscal-bugetare (pachetul de măsuri de relaxare fiscală şi noua lege a salarizării) cu impact direct asupra stabilităţii macroeconomice şi asupra mixului de politici economice agreat în cadrul acordurilor de finanţare externă cu instituţiile internaţionale.
La şedinţa de politică monetară de la începutul lunii iulie, dobânda-cheie şi ratele RMO au stagnat, pe fondul crizei din Grecia şi al tensiunilor din regiune.
Astfel, Banca Naţională va avea o abordare mai prudentă a politicii monetare, de reconsiderare a acesteia, pentru a contrabalansa măsurile laxe de politică fiscală şi în contextul unei relaţii tensionate cu creditorii internaţionali, având în vedere că la sfârşitul lunii septembrie expiră acordul cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială şi există posibilitatea ca parteneriatul să nu fie continuat.
Componentele reconsiderării se referă la nivelurile pe care BNR le urmăreşte în final în ceea ce priveşte rata de politică monetară, rata rezervelor minime obligatorii, coridorul de variaţie, dar şi alţi indicatori, precum datoria netă.
"Pe de altă parte, reconsiderarea se referă la calendar. Cred că, în final, când vom veni cu o gândire nouă, ne vom referi în principal la calendarul de luare a unor decizii. Noi am anunţat că avem un obiectiv, să venim cu rezervele minime obligatorii la standarde europene, care sunt în jur de 2%. Probabil că eram ambiţioşi, vom fi mai puţin ambiţioşi", a afirmat şeful BNR la briefingul după şedinţa CA de pe 1 iulie.
Codul Fiscal urmează să fie reanalizat de partidele politice, iar Ministerul Finanţelor trebuie să prezinte o analiză detaliată asupra cifrelor, astfel încât să demonstreze că există surse de acoperire a deficitului creat prin aplicarea măsurilor de relaxare fiscală.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, urmează să aibă o discuţie cu guvernatorul Mugur Isărescu pe această temă, însă a menţionat în urmă cu câteva zile că Guvernul nu intenţionează sub nicio formă să schimbe pachetul de măsuri din Codul Fiscal.
Ultima tăiere a fost aplicată de BNR în luna mai, când a redus dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 2% la 1,75% pe an, precum şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu 2 puncte procentuale, de la 10% la 8%, măsură care i-a luat prin surprindere pe analişti.
Banca centrală a tăiat dobânda de politică monetară de patru ori în cursul acestui an şi de cinci ori anul trecut.
Analiştii se aşteaptă la păstrarea dobânzii-cheie la 1,75% până la finele anului, în timp ce pentru anul viitor opiniile variază între o scădere la 1,5% şi o majorare la 2,5%. În ceea ce priveşte rezervele minime, aceştia consideră că RMO pentru pasivele în lei ar putea fi reduse la 6% în decembrie, iar cele în valută la 12%.
