Printre oamenii cu cele mai grave tulburări psihice se numără managerii care ocupă funcţii de execuţie, mediul excesiv de competitiv în care lucrează promovând, de fapt, această trăsătură. Practic, aceştia pot să ceară mai mult de la ceilalţi fără să fie afectaţi şi reuşesc să se folosească de modul în care aceştia gândesc pentru a-şi atinge nivelul de performanţă propus, a spus Adina Borta, psiholog. Ea a fost prezentă vineri în cadrul emisiunii online de business ZF Live.
„Printre cei mai mari psihopaţi se numără şi directorii executivi. O cultură excesiv de competitivă din mediul de business facilitează sau promovează oameni care au anumite trăsături, care pot să ceară mult de la ceilalţi fără să fie afectaţi. Ei reuşesc să obţină performanţă pentru că au capacitatea de a înţelege cum funcţionează ceilalţi oameni, pe care îi pot folosi pentru a atinge scopurile companiei, fără a avea prea mare grijă de ei“, a spus Adina Borta.
Ea a mai precizat că unul dintre cei mai mari factori de stres din business este tendinţa de a extinde constant dorinţa de control din mediul profesional, inclusiv în planul familial. Mai mult, mediul profesionist actual este concentrat pe a răspunde prompt şi constant provocărilor, având în vedere că executivii se confruntă cu un program din ce în ce mai aglomerat şi cu tot mai multe presiuni, de la cele de timp, performanţă până la cele sociale.
„În România, mediul de afaceri are o vechime destul de mică, 10-15 ani de business intens. Cu cât vor trece mai mulţi ani vom vedea care e preţul pe care îl plătim. Un lucru pe care l-am observat la oamenii care sunt la nivel executiv, care au avut o carieră cu repsonsabilităţi crescânde şi au ajuns pe o poziţie foarte înaltă, este flexibilitatea pe care o au şi deschidere la lucruri despre care nu ştiu, pe care nu le-au încercat şi care sunt foarte diferite de modelul de business şi de mediul în care trăiesc ei. Pentru mine a fost o altă faţetă a factorilor de succes“, a declarat Adina Borta. Ea mai precizează că, dacă unele probleme pot fi depistate uşor pentru că există simptome specifice, pentru altele psihologii găsesc cu greu justificări. „Unele probleme pot fi asociate uşor cu anumite simptome, însă există situaţii în care nu putem face legătura. Spre exemplu, insomnia ne anunţă imediat că ne frământă ceva, pentru că nu putem să ne odihnim. Pe de altă parte, atacurile de panică sunt mai greu de justificat. O persoană poate avea un puls crescut, poate simţi că se sufocă, fără să fie vreun context pentru aceste reacţii. Persoanele care suferă un atac de panică au senzaţia că urmează să se întâmple ceva teribil într-un moment oarecare, fără nici un motiv“, a adăugat ea.
Ce a mai spus Adina Borta
n Pe de-o parte am vrea să avem parte de emoţii bune, dar am vrea să fim lipsiţi de anxietate. Putem ridica un zid în faţa emoţiilor, există momente şi situaţii din viaţă când acesta ne salvează, pentru că altfel am fi copleşiţi emoţional. Problema apare când menţinem acel zid pentru totdeauna, pentru că nu mai ştim pentru ce să trăim pentru că nu mai sunt lucruri care să ne bucure.
n Într-o sesiune de consiliere, alegerea subiectului depinde de ce doreşte un client să obţină. Ideal, psihoterapeuţii nu manipulează. Clienţii vin pentru a găsi o soluţie, în funcţie de problemele pe care le au. Dacă problema este legată de stres, apar anumite semnale precum insomnia, dificultăţile de concentrare, probleme psiho-somatice etc.
n Sunt multe lucruri care pot duce la burnout. Ca şi semne, este pe de-o parte o epuizare la nivel energetic. Pentru cineva care a avut o carieră profesională sus, la un moment dat nu mai poate şi ajunge la burnout. Pentru a-şi regăsi energia este nevoie să iasă din acel context şi să nu mai pună presiune. Persoana respectivă trebuie să găsească un mod în care să se regăsească sau să îşi ia o vacanţă să se odihnească.
n Unul dintre cei mai importanţi indicatori ai unei probleme este insomnia, când nu poţi să adormi sau te trezeşti şi să nu poţi să te mai odihneşti. Un al doilea simptom ar fi dificultăţile de concentrare, care se traduc şi în reducerea performanţei. Partea de aplatizare profesională, cinismul, când simţi că nimic nu mai contează, este un alt indicator al unei probleme. Alte simptome ar fi cele care ţin de satisfacţia muncii. Una dintre soluţiile pentru cei cu salarii mari, dar fără satisfacţie profesională, este o schimbare de carieră. Intervine însă presiunea veniturilor.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.03.2014
