Autostrada Comarnic - Braşov, prima şosea din România care ar urma să fie construită în concesiune, a avut de la începutul anului mai multe termene de începere a lucrărilor: aprilie, iunie, iar acum autorităţile vorbesc generic despre demararea construcţiei „anul acesta“. Aceste termene succesive vin în contextul în care finanţarea autostrăzii nu este încă asigurată.
„Anul acesta începem Comarnic - Braşov, autostrada de care are nevoie România“, a spus la finalul săptămânii trecute premierul Victor Ponta, citat de Mediafax. O declaraţie anterioară a prim-ministrului, ce datează din luna ianuarie, indica aprilie ca termen de începere a lucrărilor pe Comarnic - Braşov, în timp ce în luna martie ministrul transporturilor Dan Şova vorbea despre semnarea contractului în iunie.
După două tentative eşuate de a construi autostrada Comarnic - Braşov în concesiune sau în parteneriat public-privat în ultimul deceniu, statul îşi încearcă norocul acum pentru a treia oară, însă începerea lucrărilor, estimate să coste 1,8 miliarde de euro, s-a împotmolit în etapa de finanţare a proiectului. Statul a desemnat investitorii privaţi - consorţiul format din francezii de la Vinci, grecii de la Aktor şi austriecii de la Strabag -, dar deocamdată nu este clar cine va finanţa autostrada Comarnic - Braşov. Ce se ştie este că instituţiile financiare internaţionale precum Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) analizează în acest moment dacă se vor implica sau nu în finanţarea autostrăzii. Numele unor alte bănci care poartă negocieri pentru finanţarea proiectului nu au fost încă făcute publice de autorităţi. „Problemele sunt aceleaşi ca şi în încercările trecute. Structura financiară nu a fost foarte clar definită. Structura e complicată, proiectul e costisitor, iar modalitatea prin care un investitor privat îşi poate recupera investiţia nu a fost lămurită. Nici chestiunea repartizării riscurilor nu este clară“, spune analistul economic Aurelian Dochia. El adaugă că riscul financiar al acestui proiect este legat de riscul politic. „Un asemenea proiect poate fi criticat şi folosit în bătăliile politice. E foarte greu să se meargă înainte cu un proiect într-o asemenea situaţie“, afirmă Dochia.
Taxă de peste 7 lei pe Comarnic-Braşov
Costul de construcţie al autostrăzii Comarnic-Braşov, primul proiect de concesiune de şosele al statului român, se va ridica la 28 de milioane de euro pe kilometru, mai mult chiar şi decât cel plătit către americanii de la Bechtel pentru tronsonul Gilău-Câmpia Turzii-Turda, de 23 de milioane de euro pe kilometru.
Autostrada Comarnic-Braşov ar urma să fie gata cel mai târziu în 2017, iar costul de proiectare, construcţie şi project management se va ridica la 1,8 miliarde euro, comparativ cu 1,2 miliarde de euro, cât estimase iniţial Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în urmă cu un an, când a pornit licitaţia de concesiune. Mai mult, autostrada va fi mai scurtă decât anunţase iniţial CNADNR. Astfel, dacă în primă fază se discuta de o lungime de 58 de kilometri, până la urmă vor exista 53,2 kilometri de autostradă, la care se vor adăuga 7 kilometri de drum de legătură. După ce va fi finalizată construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov, peste trei ani, cele trei firme care au câştigat proiectul de concesiune vor opera şi întreţine această şosea timp de încă 26 de ani la un cost maxim de 52.000 de euro pe kilometru în fiecare lună. Cu alte cuvinte, întreţinerea, reparaţiile şi operarea autostrăzii vor costa pe perioada celor 26 de ani maximum 973 de milioane de euro.
Costul cu dobânda pentru un credit de 1,8 miliarde de euro, atât cât este estimată să coste autostrada Comarnic-Braşov, pe o perioadă de 29 de ani ar putea varia între 600 şi 900 de milioane de euro dacă se ia în calcul o rată a dobânzii de 2-3% pe an, potrivit estimărilor ZF. Statul speră să recupereze banii pentru a-i restitui celor trei investitori privaţi prin aplicarea unui tarif de utilizare a autostrăzii Comarnic-Braşov, care se va ridica la 5,7 lei fără TVA (7,07 lei cu TVA inclusă).â
Două tentative eşuate: statul încearcă să construiască autostrada Comarnic - Braşov în concesiune sau PPP de peste un deceniu
Autostrada Comarnic - Braşov este scoasă la licitaţie în concesiune sau în parteneriat public-privat de peste un deceniu, iar celelalte două încercări ale statului de a realiza această şosea s-au soldat cu eşecuri. În 2003-2004 Guvernul României a avut prima tentativă de construire a autostrăzii Comarnic - Braşov cu ajutorul investitorilor privaţi. În anul 2004, Ministerul Transporturilor, care era condus la acea vreme de Miron Mitrea, a început o procedură de adjudecare a contractelor de construire a tronsoanelor de autostradă Bucureşti - Ploieşti, Comarnic - Predeal şi Predeal - Braşov, potrivit informaţiilor ZF. Această procedură s-a dorit a fi una în sistem de parteneriat public-privat, astfel că în 2004 statul semna cu francezii de la Vinci contractul în această formulă pentru construirea celor 36 de kilometri dintre Comarnic şi Predeal, la un cost de 480 mil. euro, potrivit Mediafax. Ulterior, atât Ministerul Finanţelor pe partea financiară, cât şi Ministerul Justiţiei pe partea procedurală de achiziţie nu au avizat încheierea acestor contracte. Tot în anul 2004 reprezentanţii Comisiei Europene au criticat aceste proceduri, considerându-le neconforme cu normele Uniunii Europene. Contractul nu a fost pus în practică.
În 2010, statul român a semnat un contract de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braşov cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor, costul total al lucrărilor de proiectare şi construcţie ridicându-se la circa 1,57 miliarde de euro, urmând ca statul român să plătească timp de 25 de ani circa 4,8 miliarde de euro pentru autostradă (cheltuieli cu împrumutul principal şi cu cel subordonat, cheltuieli legate de operare şi întreţinere, taxe, impozite şi alte costuri financiare, inflaţie). Tronsonul de autostradă prevedea 15 kilometri de tuneluri pe fiecare cale (deci în total 30 de kilometri de tuneluri), 16 viaducte şi poduri şi 5 noduri rutiere (la Comarnic, Sinaia, Buşteni, Predeal, Râşnov). Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunţat unilateral de consorţiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia, fără a plăti nicio penalizare către statul român. Motivele care au condus la rezilirea contractului au fost neclare din cauza modului opac de comunicare pe care le-au avut părţile implicate în acest proiect pentru a explica cauzele acestui eşec, potrivit informaţiilor ZF. Ministrul transporturilor la acea vreme, Radu Berceanu, spunea că erorile legate de contractul pentru construcţia Comarnic-Braşov au fost determinate în primul rând de faptul că a fost ales pentru prima concesiune de autostrăzi din ţară acest tronson, în loc de tronsonul Sibiu-Piteşti, care se află pe Coridorul IV paneuropean (actualmente Axa Prioritară 7), iar în al doilea rând de condiţiile imposibile din contract pentru orice constructor, oricât de mare ar fi fost el, potrivit informaţiilor ZF.
În prezent, statul îşi încearcă norocul pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov pentru a treia oară.
