Codul de procedură fiscală se aliniază noilor realităţi ale erei digitale. Una dintre modificările aduse de OUG nr. 8 din 28 februarie 2014 pachetului de norme fiscale este introducerea unei noi categorii de probe ce pot fi prezentate organelor fiscale. Fotografii, înregistrări audio-video sau date şi informaţii aflate în orice mediu de stocare vor putea constitui dovezi prin care contribuabilii au posibilitatea de a justifica situaţia lor fiscală. De asemenea, organele fiscale vor putea folosi la rândul lor astfel de probe împotriva contribuabililor care nu îşi achită obligaţiile la bugetul de stat.
Noile mijloace sunt supuse unor criterii esenţiale pentru acceptarea lor ca probe în faţa autorităţilor fiscale: să nu fie obţinute prin încălcarea legii sau a bunelor moravuri şi să fie autentice. Aceste condiţii împiedică o administrare abuzivă a unei astfel de probe, asigurând respectarea unor valori fundamentale precum dreptul la intimitate, dreptul la viaţă privată, dreptul la inviolabilitatea corespondenţei. În acelaşi timp, dacă proba nu poate fi verificată din punct de vedere al autenticităţii, ea nu va putea fi folosită.
Într-un exemplu concret, organele fiscale ar putea lua în considerare ca probă planşe fotografice prezentate de o societate, în dovedirea faptului că scopul pentru achiziţionarea unui teren a fost realizarea unui ansamblu rezidenţial, însă nu ar trebui să ţină cont de o înregistrare telefonică efectuată fără autorizare de o terţă persoană, prin care administratorul societăţii comunică unui membru al familiei că intenţionează să folosească terenul în alt scop decât pentru dezvoltarea unui ansamblu rezidenţial pe un teren pretins achiziţionat în acest scop.
Aşadar, mijloacele materiale la care am făcut referire anterior ar putea reprezenta un mijloc de probă suplimentar util, aflat la îndemâna organelor fiscale pentru activitatea de inspecţie fiscală, dar şi la îndemâna contribuabilului pentru dovedirea faptelor sau actelor care au stat la baza declaraţiilor sale.
Pe de altă parte, extinderea ariei de probe la produse ale tehnicii moderne deschide şi posibilitatea abuzurilor în utilizarea unor astfel de dovezi. Administrarea probelor în această etapă a inspecţiei fiscale este strâns legată de dreptul de apreciere al organelor fiscale, în lipsa oricărui control din partea instanţelor judecătoreşti.
Această categorie de probe putea fi folosită până acum doar în faţa instanţei. Modificările recente au urmărit o corelare între tipul de probe utilizabile în faţa organelor fiscale şi tipul de probe utilizabile deja în faţa instanţelor de judecată.
Pe de altă parte, în cazul în care fie contribuabilul, fie organele fiscale utilizează astfel de probe în mod abuziv, instanţa judecătorească rămâne cea care poate să cenzureze practicile de acest gen. Până la instanţă, conştiinţa şi profesionalismul rămân criteriile de selectare a probelor administrate pentru clarificarea unor situaţii fiscale.
Anca Grigorescu este partener bpv GRIGORESCU ŞTEFĂNICĂ.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
