Cât câştigă de fapt Marea Britanie de pe urma României: Britanicii nu-i vor pe români, dar fac anual afaceri de 4 mld. euro şi profituri de 200 mil. euro în România

17 dec 2013 Autori: Ioana David , Corina Mirea

Marea Britanie se teme de imigranţii români care ar putea ajunge să lucreze în Regat după 1 ianuarie 2014, când vor fi anulate restricţiile impuse românilor pe piaţa muncii, dar se vorbeşte prea puţin despre cât câştigă firmele, persoanele şi statul britanic de pe urma apartenenţei României la Uniunea Europeană. Astfel, firmele britanice fac anual afaceri de 4 mld. euro în România, unde realizează profituri de 200 mil. euro, arată datele de la Registrul Comerţului.

În intervalul 2010-2012, firmele britanice au avut o cifră de afaceri medie anuală de 6,3 mld. euro. Dacă se consideră că nivelul a fost dublu comparativ cu intervalul 2007-2009, rezultă că după integrarea în UE afacerile britanicilor au fost de 27-30 miliarde de

euro.

Un calcul similar în cazul profitului arată că după integrarea României în Uniunea Europeană britanicii au câştigat 3,7 mld. euro din România.

Este posibil ca profiturile şi cifra de afaceri să fie în realitate mai mari întrucât statistica Registrului Co­merţului ia în calcul doar firmele care au acţionariat majoritar britanic, dar alte companii de origine britanică ar putea să intre în România prin alte state (un exemplu este operatorul de telefonie mobilă Vodafone, care în datele Registrului Comerţului figurează ca având capital olandez).

Pe lângă câştigurile directe refle­c­tate în statisticile oficiale, companiile britanice au mai câştigat de pe urma listării firmelor româneşti la Londra (A&D Pharma între 2006 şi 2011 şi Rom­gaz în prezent), de pe urma adminis­trării Fondului Proprietatea (care este de origine americană, dar care îşi deru­lează contracul prin intermediul diviziei de la Londra), dar şi din contribuţiile ro­mânilor care lucrează în străinătate.

În plus, britanicii mai derulează investiţii în agricultură, unde au în portofoliu terenuri de peste 30.000 de hectare, în timp ce aproximativ 30-50 de expaţi britanici lucrează în România, după estimările ZF. Dacă se consideră un salariu net de 10.000 de euro (plus beneficii) rezultă că aceştia încasează anual minimum 3.6 mil. euro.

Însă cea mai mare afacere pe care britanicii au făcut-o în România a fost vânzarea a două fregate, într-un deal de 161 mil. lire sterline încheiat în 2003.

În aceste condiţii, de ce sunt britanicii porniţi pe români?

Marea Britanie s-a numărat printre susţinătorii fervenţi ai aderării Ro­mâniei la Uniunea Europeană, motivul invocat la acea vreme fiind că au nevoie de muncitori din state precum România pentru anumite activităţi.

În prezent însă, poziţia Londrei s-a schimbat radical, iar în Marea Britanie sunt tot mai multe voci care susţin că românilor nu ar trebui să li se acorde accesul liber la piaţa muncii.

Specialiştii în resurse umane, cât şi unii analişti politici susţin că îngrijorarea autorităţilor britanice are, de fapt, o miză politică şi că românii sunt „ţapul ispăşitor“ în lupta partidelor din Marea Britanie pentru putere. Astfel că acest conflict generat între britanici şi români de liberalizarea pieţei muncii începând cu 1 ianuarie 2014 nu are nicio miză reală, întrucât numărul cetăţenilor români care îşi fac planuri concrete de a pleca la muncă în Marea Britanie este ne­semnificativ, iar joburile pe care aceştia s-ar putea angaja sunt chiar acele poziţii pe care britanicii le refuză.

„Indubitabil există o miză politică pentru care s-a generat această întreagă tevatură legată de liberali­zarea pieţei muncii pentru români şi bulgari. Cum partidul populist UKIP, cel care susţine ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, a început să aibă tot mai multe voturi din partea populaţiei, iar cel conservator trece printr-o oarecare criză, David Cameron (primul-ministru al Marii Britanii – n.red.) încearcă să îşi păstreze electoratul preluând o parte din mesajele populiste ale adversarilor, printre care şi cel legat de descurajarea românilor de a accesa piaţa muncii“, este de părere Andrei Ţăranu, confe­ren­ţiar universitar la Facultatea de ştiinţe politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Admi­nistrative din Bucureşti (SNSPA).

De altfel, şeful guvernului britanic David Cameron a precizat în cursul acestui an că ia în calcul promulgarea unor norme care să împiedice imigranţii să „profite“ de ajutoarele sociale britanice înainte ca piaţa muncii să fie liberă pentru români şi bulgari.

Andrei Ţăranu mai precizează însă că reticenţa pe care britanicii o au vizavi de români are drept cauză şi problemele pe care aceştia le-au avut cu cetăţenii români care au săvârşit infracţiuni minore de-a lungul timpului în Marea Britanie, cum ar fi cerşitul sau furtul.

„Ceea ce se întâmplă acum cu Marea Britanie s-a întâmplat şi în urmă cu câţiva ani cu italienii, care începuseră să aibă aceeaşi atitudine de respingere faţă de români în urma cazului Mailat (în care un cetăţean român a ucis o italiancă - n.red.). Mai mult, cred că, de fapt, cei care se tem cel mai mult de români fac parte din minorităţile din Marea Britanie care nu vor să aibă concurenţă în accesarea ajutoarelor de stat şi a joburilor, mai ales din partea unor persoane mai calificate şi care vorbesc mai bine limba engleză“, mai spune Andrei Ţăranu. De altfel, şi Mirela Marinescu, recruit­ment manager în cadrul grupului cu activităţi în domeniul resurselor umane APT, susţine că disputa creată în jurul liberalizării pieţei muncii pentru români are tentă politică şi că nu are nicio bază reală, având în vedere că românii care au vrut să lucreze în Marea Britanie au plecat de mult din ţară. Mai mult chiar şi pentru cei cu studii supe­rioare care au plecat în Marea Britanie s-au găsit întotdeauna locuri de muncă.    „Inclusiv cei cu studii inferioare care s-au dus în Marea Britanie au lucrat fie la negru, fie în regim temporar şi, în mare parte, pe poziţii refuzate de britanici. În plus, în condiţiile în care vor avea o lege care să limiteze accesul la protecţie socială (cum a anunţat David Cameron în decursul acestui an – n.red.), cred că motivele de îngrijorare ale britanicilor ar trebui să scadă şi mai mult. Şi să nu uităm că românii care se duc acolo, cei mai mulţi dintre ei, au o ţintă precisă, ştiu deja unde se duc pentru că sunt recrutaţi de firme britanice, nu se duc de capul lor în speranţa că vor găsi ceva“, explică Mirela Marinescu.

Chiar şi un studiu cerut de televiziunea BBC în primăvara acestui an (realizat pe un eşantion de 1.000 de participanţi) a arătat că doar 1% din români îşi căutau un loc de muncă în Marea Britanie sau aveau de gând să facă acest lucru în 2014.

Două firme britanice au luat ajutoare de stat de 13 mil. euro anul acesta

Endava şi SCC Services România sunt două companii britanice care anul acesta au obţinut ajutoare de stat pentru investiţii, suma cumulată a acestora fiind de aproxi­mativ 13 mil. euro.

Endava, companie specializată în furnizarea de servicii IT de business pentru aplicaţii financiare, teleco­municaţii, media şi IT a obţinut un ajutor de stat de 9,5 mil. euro pentru a susţine o investiţie de 20,67 mil. euro în activităţi de realizare a softului la comandă. În baza acestui proiect, Endava a angajat 500 de oameni.

Ajutorul a fost obţinut în baza celei de-a doua scheme de ajutor de stat pentru investiţii mari, aprobată în 2012 şi pentru care guvernul a stabilit prelungirea până în iunie 2014. În baza acestei scheme au fost emise patru acorduri de finanţare, dintre care două obţinute de companii britanice.

Alături de Endava, cea de-a doua companie este SCC Services România, care a primit un ajutor de stat de 3,87 mil. euro pentru o investiţie de 7,74 mil. euro în extinderea şi diversificarea activităţii companiei.

Potrivit datelor de pe site-ul propriu, SCC este a treia companie în topul celor mai mari afaceri private din Marea Britanie.

Vin să cumpere terenuri ieftine

Doi din cei mai cunoscuţi in­vestitori britanici din agricultura locală sunt Spearhead International, fond de investiţii prezent în România prin Agrinatura Nanov. Ei au în portofoliu 17.800 ha de teren în judeţele Te­leorman şi Dolj.

În acest an, în piaţa agricolă şi-a făcut apariţia şi fondul de investiţii Inside Investment, care prin preluarea Agricom Borcea a ajuns la 13.600 de hectare.

Marjele mari şi potenţialul de creştere a preţurilor pentru terenurile agricole româneşti au atras atenţia şi milionarului britanic James Townshned, care şi-a anunţat intenţia de a pune bazele unei afaceri agricole în România prin intermediul companiei sale Vel­court.

Mai bine de 139.000 de români lucrează în Marea Britanie, unde plătesc contribuţii de peste 500 mil. lire anual

Peste 139.000 de români lucrează în Marea Britanie şi Irlanda, arată datele citate de Ministerul Muncii, care precizează că numărul acestora ar putea să fie în realitate mai mare. Astfel, în intervalul ianuarie 2007 – martie 2012 în Marea Britanie, cetăţenilor români le-au fost alocate 111.000 de „numere de asi­gurare“ (număr unic de identificare care centralizează contribuţiile sociale plătite în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord) şi care sunt necesare celor care desfăşoară activităţi în calitate de angajat sau de lucrător pe cont propriu, arată datele Ministerului Muncii, care citează informaţii ale Departamentului Muncii şi Pensiilor din Marea Britanie (Department for Work and Pensions).

„Cifrele însă nu reflectă cu fidelitate numărul cetăţenilor români care au sosit în Marea Britanie după 1 ianuarie 2007, ci doar numărul documentelor emise în baza unor aplicaţii venite din partea cetăţenilor români. Potrivit reglemen­tărilor britanice, anumite categorii de lu­crători au posibilitatea, dar nu şi obli­gaţia, să aplice pentru certificate de înre­gistrare emise de autorităţile britanice“, precizează Ministerul Muncii.

În categoria celor care nu au obli-gaţia să aplice pentru aceste certificate intră studenţii, lucrătorii pe cont propriu, lucrătorii care deţin accesul liber pe piaţa muncii sau membrii de familie. În plus, în Irlanda, la finalul lunii martie 2012, aproximativ 4.000 de români erau lucrători pe cont propriu, iar aproximativ 24.000 erau angajaţi cu contract de muncă.

Marea Britanie se află pe locul cinci în topul destinaţiilor preferate de românii care vor să muncească în străi­nătate, după Italia, Spania, Germania şi Franţa, arată datele din recensământul realizat în 2011. Impozitul pe venit în Marea Bri­tanie este progresiv (în funcţie de venitul anual cota de contribuţie este de 20%, 40% sau 50%), la fel şi contri­buţiile sociale.

Dacă se consideră un venit brut pe an de 20.000 de lire (aproape 1.700 de lire de lună), rezultă că un angajat va încasa anual 15.962 de lire net, deci contri­buţiile totale la stat sunt de aproximativ 4.000 de lire pe an. Dacă se consideră că fiecare dintre cei 139.000 de români contribuie cu 4.000 de lire, rezultă că în total contribuţiile acestora sunt de 556 mil. lire.

În ce state ar vrea să lucreze românii

Datele centralizate de site-ul de recrutare pentru străinătate Tjobs.ro arată că românii care vor să lucreze în străinătate nu optează prima dată pentru Marea Britanie, joburile din Germania fiind mai atractive pentru ei, chiar dacă numărul ofertelor de muncă publicate de angajatorii nemţi sunt mai puţine. Spre exemplu, pe parcursul acestui an Tjobs.ro a avut 78.396 de aplicări pentru joburile din Germania, în timp ce pentru ofertele din Marea Britanie au aplicat 62.605 de persoane, după ce în perioada 2010-2012 joburile scoase la concurs de britanici au fost cele mai căutate de români.

Mirela Marinescu mai precizează că în ultimii ani tot mai mulţi români au ales să se îndrepte şi spre ţări precum Belgia, Danemarca sau Suedia, unde salariile sunt mai mari decât în Marea Britanie şi unde este o mai mare nevoie pentru specialişti şi de oameni cu studii superioare.

„În ţările nordice s-au dus foarte mulţi ingineri pentru că se caută specialişti. În Marea Britanie nu cred că ar vrea să se ducă foarte mulţi pentru că viaţa este scumpă, mai ales în Londra. Un IT-ist, spre exemplu, cred că preferă să rămână în ţară, unde câştigă 2.000 de euro, dar are un trai foarte bun decât să se ducă pe un salariu de 4.000 de lire în Marea Britanie şi să nu rămână cu aproape nimic de la o lună la altă“, mai spune Marinescu. De altfel, chiar şi salariile acordate angajaţilor în ţările nordice sunt mai mari decât cele oferite în Marea Britanie. Spre exemplu, în Belgia salariul minim pe economie este de aproximativ 1.500 de euro net pe lună, în timp ce britanicii câştigă cu 300 de euro mai puţin, potrivit datelor publicate de Eurostat. În plus, dacă pe site-urile de recrutare de pe plan local cele mai frecvente joburi scoase la concurs de angajatorii britanicii sunt cele din domeniul hotelier (deci joburi pe care cei care caută un loc de muncă în Marea Britanie nu le vor), belgienii şi danezii vor să angajeze români pentru poziţii de specialişti precum medici (neurolog, chirurg, radiolog, psihiatru etc.), programatori, tehnicieni sau mecanici, potrivit informaţiilor de pe platforma de recrutare Tjobs.ro.  „Un angajator britanic nu se gândeşte atunci când face recrutări că vrea să angajeze neapărat un român. Deci şi britanicii şi românii pornesc de pe picior de egalitate. Iar Marea Britanie nu este prima opţiune pentru un job în străinătate pentru mulţi români, care oricum încep să se îndrepte spre ţările nordice. Un angajat în IT este plătit cu circa 30% mai mult într-o ţară nordică decât în Marea Britanie, deci este clar că specialistul român acolo se va duce. Şi oricine pleacă în Marea Britanie vrea să obţină un job în cel mai scurt timp, deci nu se poate pune problema de vânare a ajutorului social“, adaugă Diana Andreescu, account manager al firmei de recrutare şi închiriere de muncă temporară Pro Solutions Agency, care face recrutări şi pentru clienţi din străinătate.

Marea Britanie este una dintre cele zece ţări europene, printre care şi Franţa, Germania, Belgia, Luxemburg sau Austria, care începând cu 1 ianuarie 2014 vor fi obligate să permită accesul liber la piaţa muncii pentru români şi bulgari.

Ce bani au făcut consultanţii de pe urma listării pe bursa de la Londra a companiilor româneşti

Romgaz, cea mai mare şi mai profitabilă companie controlată de statul român, s-a listat anul acesta pe bursa de la Londra într-o ofertă publică iniţială în urma căreia a strâns 144 mil. euro. Această listare a însemnat un business de câteva milioane de euro şi pentru consultanţi, Goldman Sachs, Erste, Raiffeisen Capital & Investment, BCR, Clifford Chance, care potrivit estimărilor ZF au încasat 3-4 mil. euro (în total, inclusiv listarea de la Bucureşti, comisionul acestora a fost de 7,56 mil. euro).

Doi dintre consultanţi au birourile la Londra. Britanicii de la Clifford Chance se numără printre cele mai mari case de avocatură din lume şi au fost principalii consultanţI juridici ai tranzacţiei, în timp ce implicarea Goldman Sachs, cea mai influentă bancă de investiţii americană din lume, s-a realizat prin intermediul biroului de la Londra. 

Tot o filială de la Londra, dar în acest caz cea a olandezilor de la ING Bank, este cea care a dus A&D Pharma pe bursa londoneză în 2006. A&D Pharma este cel mai mare grup din industria locală a medicamentelor, care în prezent a ajuns la afaceri de peste 800 mil. euro şi care grupează reţeaua de farmacii Sensiblu, distribuitorul Mediplus şi o divizie de marketing & sales. Potrivit informaţiilor existente în piaţă la acea vreme, consultanţii (banca, avocaţii) au încasat 3-4% din valoarea IPO-ului (care a fost de 120 mil. euro), ceea ce înseamnă că A&D Pharma le-a plătit aproximativ 4 mil. euro. A&D Pharma s-a delistat de la Londra în 2011, în condiţiile unei lichidităţi scăzute.

Britanicii au câştigat bani buni şi din administrarea Fondului Proprietatea (FP), entitate creată de Guvernul României în anul 2005 pentru a despăgubi persoanele ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimul comunist şi nu pot fi retrocedate în natură. Administratorul fondului este Franklin Templeton Investments, compania de origine americană. Franklin Templeton administrează FP printr-o sucursală din România aflată în subordinea diviziei de la Londra. În ultimii ani Franklin Templeton a încasat 30 mil. euro în baza acestui contract.

Fregatele, o afacere de 161 de milioane de euro din 2003 pentru britanici care încă mai are ecouri

România a achiziţionat în 2003 două fregate vechi (din 1986) de la statul britanic, în urma unui acord de 116 milioane de lire sterline, şi mult timp a fost cea mai mare tranzacţie de echipamente militare efectuată de România după 1990 (ca valoare contractul este depăşit de cel cu Portugalia privind achiziţia de avioane). Cele două fregate, care au fost numite după preluare Regele Ferdinand (foto) şi Regina Maria, au ajuns în România în urma unei tranzacţii controversate, care a trecut inclusiv pe la DNA. Dosarul a fost ulterior clasat.  Potrivit Mediafax, fregata Regele Ferdinand a fost lansată la apă în 1986, a ieşit din serviciul Marinei Britanice în 2002, în 2003 a intrat într-un proces de refacere, în 2004 fiind preluată de Forţele Navale Române. Achiziţia fregatei, numită iniţial HSM Coventry şi disponibilizată de către Marina Regală Britanică, a fost aprobată de Guvernul României în 2002. Achiziţia a venit împreună cu un contract de mentenanţă şi modernizare încheiat cu firma britanică BAE Systems. Achiziţia a fost parafată în timpul gvernului Năstase, într-o perioadă în care Marea Britanie a susţinut intrarea României în Uniunea Europeană.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.12.2013

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Cuvinte cheie:
marea britanie
, romani
, romania
, firme
, refuz
, afaceri
, piata muncii
, uniunea europeana
, castigare
, politica
, profit
, sustinere
Vizualizari:
Printeaza
Momentan sunt 2 comentarii Comenteaza si tu
Comentarii (2):
george - 17 decembrie 2013, 17:33

fac bani pentru ca sunt destepti. si tot din acelasi motiv isi permit sa ne dea reject. romanii daca sunt prosti nu vor avea niciodata posibilitatea nici sa faca bani si nici sa isi permita sa dea reject. asta pentru ca avem o clasa politica care ne vrea o cireada de vaci, si asa vom ramane cat timp nu i vom da jos si trage la raspundere pentru tot!

pop - 17 decembrie 2013, 12:46

la noi este usor sa faci profit !! vii in romania , practici preturi de UE ( cu sustinerea UE , ca nu degeaba vreau UE ca preturile din Romania sa fie la standarde UE ), inseli statul , intrii in faliment ..si ai profit

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine