ZF 24

Ce ne spune trecutul despre viitor. Unde suntem după 15 ani. O evoluţie văzută prin grafice

Ce ne spune trecutul despre viitor. Unde suntem după 15...
17.11.2013, 20:17 3524

Radiografia de business a ultimilor 15 ani în cele 3.788 de ediţii ale Ziarului Financiar de la lansarea sa din 16 noiembrie 1998 încoace.

Vizualizaţi graficul la dimensiune mare aici

Cea mai bună descriere a evoluţiei economiei româneşti în ultimii 15 ani este situaţia producţiei de maşini faţă-n faţă cu cea a vânzărilor de maşini.

Cu 345.000 de unităţi preconizate pentru 2013, de aproape patru ori mai mult decât în 1998, România a ajuns pe locul opt la producţia de autoturisme în Europa, în faţa Italiei.

Avem putere de producţie şi de export, însă nu avem şi putere de consum. În 2013, vânzările de maşini au scăzut la 60.000, de cinci ori mai reduse decât în 2007 şi chiar la jumătate faţă de în 1998.

Acest contrast arată că România este în continuare competitivă prin preţuri şi că avansul puterii de cumpărare nu va putea fi realizat fără un avans al valorii adăugate.

Să rămânem încă 15 ani doar un simplu rezervor de muncă brută nu ne va aduce ceea ce sperăm, adică desprinderea din statutul de ţară cu un PIB de 7.000 de euro per capita faţă de 28.000-30.000 de euro per capita în ţările din vestul Europei.

Din punctul de vedere al evoluţiei PIB-ului total, ultimii cinci ani au fost degeaba. În 2008, PIB-ul era la 139 miliarde de euro, valoare la care se va reveni abia anul acesta, în 2013. Toată creşterea s-a produs în perioada 1998 - 2008. În 1998, PIB-ul era de 37 mld. euro.

Euro şi-a triplat valoarea în lei în aceşti 15 ani, mai mult ca urmare a devalorizărilor între 1998 şi 2004, astfel încât deşi salariile au crescut în lei de 15 ori, ajungând până la un salariu mediu lunar net de 1.600 de lei în 2012, în euro creşterea a fost doar de la 82 de euro în ‘98 până la 362 euro net pe lună în 2013.

Indicatorii „spectacol“ sunt echiparea cu computere a gospodăriilor, care a pornit de la 1% în 1998, ajungând astăzi la 60%, şi a dotării cu telefoane mobile, care a pornit de la 1,5% pondere în total locuinţe în 1998 şi a ajuns la 84% astăzi.

La fel, stocul de centre comerciale, aşa-numitele malluri care nici nu existau în 1998, astăzi a ajuns la 100, din care 10 numai în Bucureşti.

În contrast, producţia de oţel a scăzut la jumătate din ‘98 încoace, de la 6,4 la 3,1 milioane tone estimate în 2013. Dar pentru cine să produci oţel şi alte componente pentru infrastructură când stocul de autostrăzi a crescut în toţi cei 15 ani doar de la 113 la 548 de km, adică în medie mai puţin de 28 de km de autostradă pe an? Asta este „performanţa“ administraţiei române, în acest deceniu şi jumătate nu a reuşit să termine nici măcar trei kilometri de autostradă pe lună.

În ceea ce priveşte condiţiile externe, aderarea la Uniunea Europeană şi aderarea la NATO înfăptuite în acest interval de 15 ani au fost subminate de criza financiară. România a trebuit să se împrumute peste noapte în 2009 cu 20 de miliarde de euro, cât jumătate din bugetul său din acel an. Această povară a datoriei externe publice, la care se adaugă şi datoriile private externe - în total 100 de miliarde de euro datorie externă - va fi cea care va limita proiectele pentru viitor. Depinde de noi ce am făcut şi ce facem cu aceşti bani pentru ca banii împrumutaţi să ne întoarcă un câştig în anii ce vin.

1998: Prima apariţie şi angajamentul ZF

1999: Privatizarea care a pus România pe harta producătorilor auto

2000: Cutremurul FNI zdruncină economia

2001: Sidex a redevenit „gaura neagră“ de la privatizare din cauza crizei

2002: Eliminarea vizelor, un eveniment mai important din punct de vedere practic decât aderarea la UE. Schengen rămâne o iluzie

2003: Radu Georgescu bate palma cu Bill Gates în tranzacţia anului pe piaţa IT&C

2004: Cea mai fierbinte vară din istoria capitalistă: statul a cedat controlul celei mai mari companii

2005: Vânzarea BCR, o afacere din care statul a încasat 2 mld. euro. Ce a făcut cu ei?

2006: Producţia de medicamente a dat în clocot: indienii de la Ranbaxy au preluat Terapia Cluj

2007: Ce s-ar fi întâmplat dacă eram în afara Uniunii Europene când a lovit criza

2008 nu a însemnat doar căderea burselor, ci şi sfârşitul anilor de prosperitate a românilor

2009: Acord cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială de 20 de miliarde de euro – cel mai mare credit din istoria ţării şi aproape jumătate din bugetul pe 2009

2010, cel mai greu an pentru angajaţii români

2011:Cutremurul din Cluj: Nokia pleacă şi lasă o gaură de 1,6 miliarde de euro în exporturi

2012: Cea mai mare tranzacţie din retailul românesc a creat un gigant cu afaceri de 1 mld. euro

2013: Romgaz – listarea deceniului şi premiera Bucureşti-Londra

Ce înseamnă ZF astăzi

 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO