Săptămâna trecută, dintr-o privire

Cele cinci evenimente care au marcat săptămâna. O nouă companie a devenit cea mai valoroasă din lume; Consumul duduie şi trage economia după el; Bancherii trec la ameninţări şi scot la atac armamentul ”greu” împotriva dării în plată; ANAF vine cu o măsură-şoc şi publică numele datornicilor; Cea mai valoroasă companie din România, la un pas să intre pe pierderi

6 feb 2016 Autor: Ştefan Stan

Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România. Săptămâna aceasta prima pagină a fost ţinută de Google, care a reuşit să depăşească Apple şi să devină cea mai valoroasă companie din lume, de consum, care a început să duduie în România şi să aibă şansa reală să fie locomotiva care tractează creşterea economică a României, de legea dării în plată, care a împins bancherii să ia soluţii extreme, de la creşterea avansului la creditele ipotecare la 35-40% şi până la ameninţări cu ieşirea din programul ”Prima Casă”. Unul dintre cele mai importante evenimente din săptămână a fost hotărârea ANAF de a publica online lista tuturor datornicilor care au obligaţii restante de peste 100 de lei, cu nume şi prenume. Nu în ultimul rând avem Petrom, care din cea mai profitabilă companie din România ar putea ajunge pe pierdere din cauza scăderii masive a preţului barilului de petrol. 

Google a devenit cea mai valoroasa companie din lume

Acţiunile Alphabet Inc., compania "mamă" a gigantului online Google, au crescut cu aproape 6% în trazancţii realizate după închiderea pieţelor bursiere, la aproape 800 de dolari, aducând astfel valoarea de piaţă a grupului la 565 de miliarde de dolari, peste evaluarea Apple de 539 de miliarde de dolari.

Capitalizarea Alphabet este calculată prin însumarea valorii de piaţă a acţiunilor grupului din categoriile A, B şi C. Valorile acţiunilor au atins următoarele valori, conform WSJ: 242 mld. dolari - pentru acţiunile din clasa A, 42 mld. dolari pentru cele din clasa B şi 281 mld. dolari pentru cele din clasa C. Valoarea lor cumulată este de 565 mld. dolari.

Acţiunile Alphabet au crescut după ce compania a raportat rezultate financiare peste aşteptări pentru al patrulea trimestru, respectiv venituri consolidate de 21,33 mld. dolari, în creştere cu 17,8% (faţă de estimările de 20,8 mld. dolari). Profitul net s-a ridicat la 4,92 mld. dolari.

Alphabet va depăşi oficial Apple din punct de vedere al valorii de piaţă dacă acţiunile celor două companii vor deschide şedinţa de tranzacţionare de marţi la preţuri asemănătoare cu cele curente.

"Este foarte interesant că 80% din vizualizările de pe YouTube vin din afara SUA. Nu credeam că procentajul este atât de ridicat. Arată că se poate extrage încă valoare din YouTube", a declarat Kevin Kelly, partener la firma Recon Capital.

Alphabet a alocat pentru investiţii în proiecte ambiţioase 869 de milioane de dolari anul trecut, în urcare de la 501 milioane de dolari cu un an înainte. Compania nu a transmis când se aşteaptă ca aceste proiecte să devină profitabile.

"Atâta timp cât afacerile core continuă să opereze bine, cu venituri accelerate, ... investiţiile în celelalte afaceri pot continua", a afirmat Ronald Josey, de la Josey of JMP Securities.

Consumul a duduit în 2015, cu plus 8,9%, amintind de anii de boom, când era principalul motor al economiei
 

Consumul a crescut anul trecut cu aproape 9%, cel mai puternic avans de după 2008, ultimul an de boom pentru economia locală, susţinut de evoluţia vânzărilor de alimente, băuturi şi tutun, mai ales după 1 iunie, când a avut loc reducerea TVA. Avansul puternic al consumului ar putea sălta creşterea economică din 2015 împingând-o dincolo de 4%, cred economiştii.

Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a revenit pe creştere încă din 2012, însă avansurile au fost mai timide iniţial, pentru ca în 2014 să fie vizibil un avans semnificativ al consumului intern. În 2015 creşterea a accelerat după ce reducerea TVA la alimente la 1 iu­nie de la 24% la 9% a readus apetitul românilor pentru cum­părături.

Totuşi, nici după evoluţia din ultimii ani consumul nu a reuşit să acopere golul lăsat de primii ani de criză, respectiv perioada 2009-2011. Cifra de afaceri din comerţul cu amă­nuntul mai are de recuperat circa 1,6% pentru a atinge pragul din 2008, potrivit calculelor ZF care au luat ultimul an de boom eco­no­mic ca bază de calcul. În anii de boom consumul intern era princi­palul motor al economiei locale, acesta cedând locul în ultimii ani exporturilor şi agriculturii. În ultimul an a revenit însă în prim-plan după ce agricultura a avut un an slab.

„În 2015 vânzările din comerţul cu amănuntul au crescut cu 8,9% an la an, cel mai bun ritm din 2008, evoluţie determinată de factori precum majorarea venitului real disponibil al populaţiei, reducerea cotei TVA la alimente şi servicii de alimentaţie, scăderea cotaţiilor internaţio­nale la ţiţei (în medie cu aproximativ 47% an/an) cu impact asupra preţurilor la carburanţi; declinul  costurilor de  finanţare şi relansarea creditării, extin­derea reţelelor de super­marketuri şi fiscalizarea mai activă a economiei“, spune Andrei Ră­dulescu, senior economist în cadrul Băncii Transilvania.

După reducerea TVA la alimente consumul de astfel de produse a galopat, crescând în fiecare lună cu peste 20% com­parativ cu aceeaşi lună din anul anterior. La nivel anual, avansul a fost de peste 19%, în timp ce vân­zările de bunuri nealimentare (cos­metice, haine, electronice sau mo­bilă) au avut un plus de doar 2,8%. Vânzările de carburanţi au postat creşteri de 5,8% într-o perioadă în care preţul petrolului s-a prăbuşit.

Legea dării în plată face bancherii să iasă la atac şi să ameninţe cu oprirea programului ”Prima Casă”
 
Decizia de a majora avansul la creditele imobiliare a fost luată din cauza impactului pe care estimăm că îl va avea aplicarea legii dării în plată asupra riscului asumat de bancă, iar dacă lucrurile nu se clarifică, vom renunţa şi la programul „Prima casă“, a spus la ZF Live preşedinteleRaiffeisen Bank, Steven van Groningen.
 
 
Raiffeisen, un jucător de top cinci din sis­te­mul bancar, a luat săptămâna trecută o de­ci­zie surprinzătoare, hotărând să ma­jo­reze avan­sul cerut clienţilor la creditele imo­biliare chiar îna­in­­te de reluarea discu­ţiilor în Par­la­ment pri­vind le­gea dării în pla­tă. Ban­ca a decis să urce avan­­sul pentru cre­ditele imo­bi­liare stan­dard în lei la 35%, iar pen­tru finan­ţă­rile în euro la 40%.
 
Con­form regle­men­­­tă­rilor BNR, avansul minim pentru creditele imo­bi­liare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%. „Dacă legea se aprobă, se schim­bă ceva esenţial, pentru că cel care ia creditul nu mai răspunde în faţa băncii cu averea lui, nu mai dau practic credit la o per­soană, ci eu, ca bancă, finanţez un activ şi trebuie să calculez cum poate evolua va­loarea acestui activ în 10-15 ani.
 
De aceea cer avans mai mare. E ca la leasing finan­ciar. Avansul nu mai depinde de bonitatea clientului, ci de fluctuaţia valorii activului“. Şeful Raiffeisen a criticat dur proiectul legii dării în plată, spunând că schimbă radical regulile ce guvernează sistemul bancar şi că situaţia este cu atât mai gravă cu cât se discută aplicarea lui retroactivă, la împru­muturi deja în derulare.
 
În plus, în forma actuală, legea nu clarifică situaţia programului „Prima casă“ şi dacă garanţia acordată de stat se va menţine, în caz contrar ridi­cându-se întrebări legate de constitu­ţio­nalitatea acestui act legislativ.
 
Măsură şoc: Pentru îmbunătăţirea colectării taxelor, fiscul va publica numele persoanelor fizice care au obligaţii fiscale de plată restante de peste 100 de lei. Prima listă va fi publicată în aprilie
 

ANAF a decis săptămâna trecută să publice numele persoanelor fizice care au obligaţii fiscale de plată restante de peste 100 de lei, în scopul îmbunătăţirii colectării taxelor. 

”Probabil că listele sunt deja făcute şi că numai urmează să fie publicate. Este pentru prima dată când fiscul decide ca datoriile persoanelor fizice să fie date publicităţii. Din ce se înţelege din proiectul de ordin, este vorba despre orice datorie restantă a persoanelor fizice la bugetul de stat, spre exemplu impozitul pe venit, contribuţii sociale sau de sănătate survenite pe baza veniturilor din profesii liberale, activităţi independente şi alte tipuri de activităţi. De asemenea şi datoriile PFA, din ce se înţelege, vor fi incluse”, a spus consultantul fiscal Adrian Benta. 

Surse din cadrul ANAF au explicat că ordinul preşedintelui ANAF a fost dat pentru a publica datoriile persoanelor fizice cu mari averi, care au restanţe la bugetul statului. Primele date vor fi publicate în luna aprilie şi vor consemna datoriile persoanelor fizice la sfârşitul lunii martie. 

Hotărârea ANAF: 

”Organele fiscale centrale publică pe pagina de internet a ANAF lista debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante şi suma acestor obligaţii.

Listele se publică separat pentru debitori - persoane juridice, şi debitori - persoane fizice. Actul normativ adoptă modelul listei, precum şi a notificării privind obligaţiile fiscale restante.
 

Ø  Ce reprezintã obligaţiile fiscale restante?

Ø  Obligaţiile fiscale restante sunt cele existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării listei.

Ø  Prin obligaţii fiscale restante înţelegem:

ü  obligaţii fiscale pentru care s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată;

ü  diferenţele de obligaţii fiscale principale şi accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacã pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată.

 

Ø  Ce categorii de obligaţii nu sunt considerate obligaţii fiscale restante?

§  Nu sunt considerate obligaţii fiscale restante:

a) obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut în actul de acordare a înlesnirii;

b) obligaţiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale a căror executare este suspendată;

c) obligaţiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare judiciară.

 

Ø  Ordinul analizat astăzi introduce şi o serie de plafoane pentru obligaţiile fiscale restante, ce nu fac obiectul publicării pe site-ul ANAF. Aceste plafoane sunt:

  1.500 lei, pentru marii contribuabili;

  1.000 lei, pentru contribuabilii mijlocii;

   500 lei, pentru ceilalţi debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în mod independent sau exercită profesii libere;

   100 lei, pentru persoanele fizice.

 

În 2013, Petrom făcea istorie fiind prima companie din România care înregistra un profit de peste 1 mld. euro. Acum situaţia s-a inversat dramatic. Activele din zona de explorare şi producţie au fost depreciate cu 400 mil. euro în T4. 
 

Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, ar putea încheia anul 2015 pe pierderi, prăbuşirea bari­lului forţând compania la două serii de deprecieri succesive aplicate activelor din zona de explo­rare şi producţie.

Cea mai recentă, realizată în ulti­mul trimestru din 2015, este în valoare de 400 de milioane de euro (1,8 mi­liar­de de lei) şi ar putea anula câştigul de 223 de milioane de euro (991 de milioa­ne de lei) raportat în primele nouă luni în contextul în care analiştii spun că rezultatul nu poate fi echilibrat prin aportul celorlalte divizii.

Dacă aşteptările analiştilor, care la unison văd compania intrând pe pierderi în 2015, se vor adeveri, acesta va fi primul an de la priva­ti­za­rea din 2004 pe care Petrom îl va în­cheia pe minus. Compania îşi va anun­ţa re­zul­tatele pentru 2015 pe 18 februarie.

WikiZF: Profilul companiei Petrom

„Nu cred că este vreo şansă să vedem Petrom pe zero la finalul anului 2015. Sigur va fi o pierdere“, spune un analist de pe piaţa de capital.

„Întrebarea este cât de mare va fi această pierdere. Sincer să fiu, nu ştiu din ce va putea face profit anul acesta“, completează specialiştii de pe bursă.

Valul de estimări pesimiste privind rezultatele pe tot anul 2015 ale Petrom a venit după ce la finalul săptămânii tre­cu­te OMV a publicat tradiţionalul tra­ding statement la nivel de grup, un do­cu­ment în care este prezentată evoluţia pro­ducţiei, dar care conţine informaţii şi despre măsurile speciale imple­men­tate sau despre contextul de piaţă.

„Scăderea continuă a preţului petrolului şi al gazelor naturale, alături de volatilitatea pieţei ne-au determinat să revizuim din nou estimările noastre de preţ pe termen mediu şi lung. Aceste măsuri au cerut deprecierea unor active din zona de upstream (explorare şi producţie), deprecieri care s-au aplicat pentru activele în dezvoltare sau care pro­duc, dar şi celor din zona de ex­plo­rare. Aceste depre­cieri vor fi recu­nos­cu­te în al patrulea trimestru din 2015 şi se ridică la 1,5 miliarde de euro, din care aproxi­mativ 400 de milioane de euro sunt ale Petrom“, se arată în docu­men­tul publicat de OMV la finalul săptămânii trecute.

 
 
Cuvinte cheie:
crestere
, companie
, actiuni
, consum
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide