Cele mai importante evenimente ale săptămânii

30 iul 2010 Ziarul Financiar

1. Lansarea brandului de ţară, un nou motiv pentru criticarea guvernului. Lansarea brandului de ţară la Shanghai a fost un nou motiv de critică folosit din plin de mass-media romanească, un element al logo-ului de brand turistic realizat de consorţiul THR-TNS fiind izbitor de asemănător cu alte elemente la preţuri de până la 250 de euro de pe internet, în condiţiile în care costul total al promovării turistice a României se ridica la 850.000 de euro.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a cerut vineri consorţiului THR-TNS un răspuns oficial privind similitudinile dintre frunza din brandul turistic al României şi alte simboluri, care pot fi cumpărate pe Internet sau fac parte deja din logo-uri.

Scrisoarea oficială a MDRT are la bază prevederile contractuale, conform cărora "asocierea garantat originalitatea elementelor manualului de brand şi faptul că acestea nu aduc atingere prevederilor legislaţiei române, comunitare şi internaţionale", se arată în cererea MDRT.

Instituţia a ţinut să menţioneze că "MDRT nu a efectuat nicio plată către THR-TNS şi nici nu va efectua plăţi în cadrul acestui contract, până la clarificarea acestor aspecte".

2. Incapacitatea de atragere a fondurilor, principalul defect reproşat de FMI autorităţilor române. Reprezentantul FMI, Jeffrey Franks, care se află la Bucureşti pentru o nouă rundă de discuţii cu autorităţile române, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la incapacitatea României de a atrage fondurile alocate de UE.

Gradul de absorbţie al fondurilor europene se ridică aproximativ 10%.

"Suntem foarte îngrijoraţi de absorbţia fondurilor europene. Vrem să depunem tot efortul pentru a îmbunătăţi atragerea acestor finanţări. Vom lucra împreună cu Guvernul pentru găsirea unor strategii de îmbunătăţire a absorbţiei. Principala provocare este ca banii să fie folosiţi înainte ca ei să dispară, înainte să înceteze să mai fie disponibili", a spus Franks.

3. Topul celor mai mari 50 de companii cu capital privat românesc. ZF a realizat în premieră to­pul celor mai mari com­panii cu capital privat românesc sau deţi­nute de antreprenori stră­­ini ce îşi concentrează businessul pe piaţa locală.

Deşi 50 de businessuri româneşti rulează doar cât cele mai mari cinci firme străine din economie (Petrom, Dacia, Rompetrol, Metro, Orange), antreprenorii români reuşesc să se impună în domenii precum con­strucţiile, farma sau distribuţia.

Acesta este primul clasament ce îi scoate la iveală pe antreprenorii români care rulează sute de milioane de euro pe o singură companie, însă nu spune nimic despre businessurile unor oameni de afaceri precum fraţii Micula (European Drinks), Marius Cristescu (Bega), George Copos (Ana Holding), Dan Şucu (Mobexpert), Adrian Po­rumboiu (Comcereal), Ovidiu Tender (Pros­pecţiuni). Ei controlează grupuri de firme cu afaceri de zeci sau sute de milioane de euro, dar care au rulaje mici pe o singură entitate. Pe de altă parte, topul aduce în prim-plan afaceri controlate de oameni de afaceri mai discreţi precum Alin Niculae (Oscar Down­stream), Augustin Oancea (Tinmar-Ind), Baaklini Said, cu cetăţenie română potrivit Re­gistrului Comerţului (Libarom Agri), care au afaceri în jurul a 100 mil. euro pe o singură firmă.

Mai bine de jumătate din afacerile româneşti au fost pe creştere, astfel că deşi România se află în recesiune, există domenii unde se mai pot face bani buni. Cel mai mare avans a fost în agricultură, unde firma Agro-Chirnogi din Călăraşi aproape şi-a dublat cifra de afaceri. De cealaltă parte, cel mai mare declin a fost în industria auto, puternic lovită anul trecut de criză. Firma Romcar deţinută de Ion Ţiriac a avut o scădere a businessului de 50%.

4. Fondul Proprietatea, profit de 51 mil. € în primul semestru. Listarea, cel mai probabil în ianuarie. Fondul Proprietatea, una dintre cele mai bogate companii din România, cu active de 2,8 mld. euro, a realizat în primul semestru un profit net de 210,5 mil. lei (51 mil. euro), în creştere cu 25% faţă de perioada similară din 2009, din dividende şi dobânzi bancare.

Fondul nu a realizat tranzacţii de vânzare sau cumpărare de acţiuni în această perioadă, aceasta fiind una dintre cerinţele americanilor de la Franklin Templeton, care urmează să preia administrarea fondului în următoarele luni.

Veniturile Fondului Proprietatea s-au ridicat la 267,7 mil. lei (65 mil. euro), circa 65% provenind din imobilizări financiare, respectiv dividende încasate de la companiile din portofoliu, iar 20% din dobânzi bancare.

Fondul Proprietatea (FP) va fi listat cel mai probabil în ianuarie la BVB, precum şi pe o bursă din străinătate, posibil Londra, a declarat, miercuri, Greg Konieczny, fund manager Franklin Templeton pentru România.

"Avem o prevedere în contractul de administrare ca să listăm FP în 90 de zile de la preluarea administrării, iar dacă AGA în care Franklin Templeton să fie numit administrator se va desfăşura în septembrie listarea s-ar putea face în ianuarie 2011", a afirmat Konieczny.

5. Eoliene cu împuşcături. Cinci persoane împuşcate cu gloanţe de cauciuc la Cogealac. Cinci persoane au fost împuşcate luni cu gloanţe de cauciuc, în urma unui conflict izbucnit între primarul şi localnicii comunei Cogealac (Constanţa) şi cehii de la firma CEZ, care construiesc un parc eolian în comună.

Reprezentanţii firmei de pază Romnaţional, care are contract încheiat cu dezvoltatorii proiectului, spun că agenţii care au intervenit nu au făcut decât să se apere şi să respecte clauzele din contract. Cu toate acestea, şeful CEZ, Jan Veskrna, a declarat anterior că începerea lucrărilor "este un risc asumat" şi a dat drumul la lucrări, deşi încă se află în proces cu primăria şi situaţia nu era clară, aşa cum a fost în cazul investiţiei de la Fântânele, pentru că "fiecare lună de întârziere costă".

Între primarul din Cogealac şi CEZ există un conflict mai vechi, întrucât reprezentanţii companiilor CEZ şi partenerii lor, Continental Wind Partners (CWP), spun că primăria refuză să le dea aprobarea pentru consolidarea drumurilor de exploatare, document necesar pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie.
CEZ a demarat lucrările la parcul eolian de la Cogealac cu o întârziere de trei luni, după ce a finalizat instalarea a 115 turbine eoliene în parcul de la Fântânele.

Veskrna, directorul executiv al CEZ România, companie care derulează investiţia de 1,1 miliarde de euro în cele două proiecte eoliene din Dobrogea, de la Cogealac şi Fântânele, a declarat pentru ZF că firma a început propria investigaţie în cazul scandalului izbucnit pe şantierul de la Cogealac.

6. Finanţele au reuşit să atragă 1,2 miliarde euro de la bănci, la o dobândă de 4,9% după o perioadă de "secetă". Ministerul de Finanţe a vândut miercuri certificate de trezorerie în euro cu scadenţa la un an în valoare de 1,2 miliarde de euro, de trei ori mai mult decât ţinta propusă iniţial, la un randament mediu de 4,9% pe an.

Fondurile atrase vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice scadente.

Valoarea totală a cererii din partea băncilor s-a ridicat la 1,37 miliarde de euro, în condiţiile în care Finanţele şi-au propus iniţial să vândă obligaţiuni cu cupon fix de 5% în valoare de 400 de milioane de euro. Ulterior, obligaţiunile au fost transformate în certificate de trezorerie cu discount.

Vânzarea de titluri în euro a fost un succes pentru că băncile au lichidităţi mari în euro primite de la băncile-mamă pentru care nu au alternativă de plasament, spun analiştii.

Surse bancare afirmă că, potrivit înţelegerii discutate şi la recenta întâlnire dintre guvernatorul Mugur Isărescu, ministrul fi­nan­ţelor Sebastian Vlădescu şi mai mulţi preşedinţi de bănci, emisiunea de titluri în euro a fost ieri suprasubscrisă masiv în virtutea aşteptării ca pe 4 august BNR să reducă din nou cota de rezervă la valută, de la 25% la 20%.

7. Banca Transilvania, profit net de 4 milioane de euro în trimestrul II, în creştere cu 71%. Banca Transilvania, singura instituţie de credit cu capital privat majoritar autohton din top 10, a raportat pentru trimestrul al doilea un profit net de 17,2 mil. lei (circa 4 mil. euro), în creştere cu 71% faţă de aceeaşi perioadă din 2009, dar cu numai 1,2 mil. lei peste câştigul din trimestrul I al acestui an.

La nivelul primului semestru banca a acumulat un profit net de 33,2 mil. lei (aproape 8 mil. euro), de trei ori mai mare decât în prima jumătate a anului trecut.

Profitul net semestrial reprezintă mai puţin de 10% din rezultatul operaţional care a urcat la 390 mil. lei, cu 68% mai mare faţă de semestrul I 2009, însă a fost erodat puternic de cheltuielile cu provizioane pentru credite neperformante, care au urcat cu 49%, până la 330 mil. lei. Stocul de provizioane a depăşit astfel un miliard de lei (peste 260 mil. euro), la un volum de credite de 13 mil. lei (aproape 3,2 mld. euro).

8. BCR, profit de 488,5 milioane lei pentru S1, în scădere cu 19,5%. BCR a anunţat pentru primul semestru al acestui an un profit net consilidat, după plata impozitelor şi plata intereselor minoritare ale grupului, de 488,5 milioane lei, în scădere cu 19,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2009.

Rezultatul negativ a fost înregistrat în special ca urmare a cheltuielilor mai mari cu provizioanele, generate de contracţia economiei, care a avut un impact negativ major asupra clienţilor.

Costurile nete cu provizioanele de risc pentru credite şi sume de plătit în avans au totalizat 974,7 milioane lei, în urcare cu 24,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi au fost rezultatul constrângerilor resimţite în special de IMM-uri în ceea ce priveşte fluxurile de numerar şi lichiditatea.

Profitul operaţional al grupului a urcat în primul trimestru cu 19,8%, la 1,63 miliarde lei, fiind rezultatul unui avans al venitului operaţional, concomitent cu un control eficient al costurilor, potrivit băncii.

Venitul operaţional a fost de 2,43 miliarde lei, în urcare cu 8,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar principalul motor al creşterii a fost o majorare de 9,7% a venitului net din dobânzi, la 1,9 miliarde lei.

Venitul net din taxe şi comisioane a înregistrat o scădere anuală de 2,9% şi a reflectat nivelul redus al cheltuielilor de consum ale clienţilor, care s-a suprapus cu strategia BCR de a încuraja clienţii să utilizeze tranzacţiile fără numerar, mai ieftine şi mai comode.

9. Ioan Niculae, gata să-şi mute afacerile în Bulgaria din cauza fiscalităţii. Oamenii de afaceri sunt descumpăniţi în faţa avalanşei de propuneri lansate de autorităţi aproape zilnic şi care vizează în special segmentul de fiscalitate, iar unii dintre ei se gândesc să-şi ducă afacerile în Bulgaria pentru a scăpa de "bâlbâiala politică".

"Nu mă surprind măsurile luate aproape zilnic de Guvern. Vreau să-mi mut din septembrie sediul social al companiei Interagro în Bulgaria. Până atunci toată legislaţia va fi tradusă în bulgară şi vom căuta un sediu. Prefer să dau 10% cotă unică şi să plătesc impozitele statului bulgar şi aici să dau doar impozitul pe teren şi clădiri. M-am săturat de măsurile luate de Guvern, dar şi de agresiunea fantastică a serviciilor secrete împotriva oamenilor de afaceri. Nu mai vreau să fiu ascultat la orice oră din zi şi din noapte doar pentru că sunt antreprenor român", a declarat Ioan Niculae, proprietarul Interagro, companie aflată în top 3 cele mai mari companii cu capital privat românesc în funcţie de cifra de afaceri. Compania Interagro a finalizat 2009 cu afaceri de 315 mil. euro (1,3 mld. lei), în scădere cu 70% faţă de 2008, când a anunţat afaceri de 538 mil. euro (2 mld. lei). De asemenea, grupul a înregistrat pierderi de 13,7 milioane de euro (57,6 mil. lei), după ce a raportat un profit de 16,7 mil. euro (61,6 mil. lei) în 2008.

10. Flanco, insolvenţă rezolvată cu plata căter creditori a maxim 20 de mil. euro din datoriile de 62 mil. euro. Flanco International, principala companie a grupului Flamingo, a depus recent la Tribunalul Bucureşti planul de reorganizare a companiei, care urmează să fie aprobat în Adunarea Generală a Creditorilor şi validat de către judecătorul sindic până la finele lunii septembrie.
Potrivit lui Andrei Cionca, directorul general al Casei de Insolvenţă Transilvania - administratorul judiciar al Flanco, creditorii grupului Flamingo (care cuprinde Flamingo International, Flanco International şi Flamingo Computers - toate aflate în insolvenţă de la finele lui 2009) ar urma să primească până la 20 mil. euro din datoriile de 61,85 mil. euro. O parte din aceste sume vor proveni din vânzarea de active din patrimoniul societăţii, care nu sunt utilizate.
În cazul Flanco International, care este cea mai importantă divizie a grupului, nivelul datoriilor este de circa 23 mil. euro, potrivit administratorului, dintre care creditorii vor recupera 10 mil. euro, iar în funcţie de vânzările companiei în următorii trei ani, suma ar putea ajunge la 14 mil. euro.
"Prin planul de reorganizare, creditorii vor recupera un procent de 22% din creanţe, ceea ce reprezintă un nivel mediu în astfel de situaţii. Gradul de recuperare a creanţelor garantate este de 90%. Furnizorilor le-am explicat foarte bine că din datoriile vechi nu-şi vor recupera nimic şi a fost foarte clar pentru ei, însă le-am garantat că din acel moment toate businessurile vor fi încasate pe loc. În acest moment nu există sold furnizor", a precizat Andrei Cionca.