La Parlament sunt înregistrate în prezent două proiecte legislative care vizează restructurarea pieţei RASDAQ, iar pe final de an 2013 Ministerul Finanţelor a mai elaborat un proiect care include propunerile Autorităţii de Supraveghere Financiară.
De asemenea, la Parlament, în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, aşteaptă aprobare Ordonanţa de Urgenţă numărul 32/2012 care reglementează activitatea fondurilor de investiţii. Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF, a declarat public anul trecut că va înainta către deputaţi o serie de modificări la OUG 32/2012 prin care să fie ridicate restricţiile de cvorum la SIF-uri şi să fie majorat pragul de deţinere la SIF-uri. Tot vicepreşedintele ASF a declarat că va înainta Parlamentului propunerea de majorare de la 5% la 33% a pragului de deţinere la Bursa de Valori Bucureşti, modificare ce se va putea face prin modificarea Legii pieţei de capital nr. 297/2004.
Nu există un calendar public asumat de Parlament privind aprobarea proiectelor legislative care vizează piaţa de capital, însă miza aprobării lor este ridicată. Pe piaţa RASDAQ mai sunt listate în prezent aproape 1.000 de companii în valoare de 1,7 miliarde de euro, iar prin majorarea pragului de deţinere la SIF-uri şi BVB ar putea intra fluxuri suplimentare de capital pe piaţa locală şi ar putea fi relansată competiţia pentru preluarea acestor companii care au o valoare de piaţă cumulată de aproape un miliard de euro.
„Anul 2014 ar trebui să fie anul în care Parlamentul să aprobe aceste modificări legislative, având în vedere că piaţa de capital se află acum într-un context favorabil generat de listările companiilor de stat din 2013, iar interesul investitorilor locali şi străini pentru bursă a crescut“, a spus avocatul Cristian Duţescu, preşedintele Organizaţiei Profesioniştilor Pieţei de Capital (OPPC).
Pragul la SIF-uri, din nou la mâna parlamentarilor
De departe cea mai importantă modificare legislativă este cea care vizează majorarea pragului de deţinere la SIF-uri, în prezent de 5% din capital. Miza acestei modificări este legată de faptul că SIF-urile sunt printre cele mai valoroase companii listate la bursă, cu o capitalizare de peste 800 de milioane de euro şi acţiuni la bănci, companii de turism, producători de medicamente, dar şi cu importante active imobiliare în portofoliu. Prin ridicarea pragului de deţinere, un investitor va putea cumpăra mai multe acţiuni la SIF-uri şi să îşi impună mai uşor punctul de vedere în conducerea societăţilor.
Ordonanţa de Urgenţă 32/2012, ce reglementează activitatea fondurilor de investiţii şi a societăţilor de administrare, a fost aprobată de Senat pe 30 octombrie 2012 şi pe 12 februarie 2013 a primit aviz favorabil de la deputaţii din Comisia economică. Camera Deputaţilor este forul decizional. Parlamentul va reveni din vacanţă în luna februarie şi până în prezent nu au fost discutate de deputaţi amendamentele la care a făcut referire vicepreşedintele ASF. Unul dintre amendamente va fi majorarea pragului de deţinere.
Un alt amendament important este cel care are în vedere alinierea cerinţelor privind cvorumul SIF-urilor în adunările generale extraordinare ale acţionarilor (AGEA) la cele stabilite de legea societăţilor comerciale, adică la 25%. În prezent SIF-urile au nevoie de 75% din acţionari la prima convocare şi de 50% din acţionari la a doua convocare pentru a ţine AGEA. Praguri greu de atins din cauza acţionariatului fragmentat şi a prevederilor legale care nu permit unui investitor să deţină mai mult de 5% din acţiunile unei SIF.
„Acest prag a fost o problemă continuă a pieţei de capital încă de când s-au listat SIF-urile la bursă. Greu de spus dacă în acest an se va realiza acest proiect, deşi un motiv suplimentar ar trebui să fie modul de reglementare a Fondului Proprietatea unde nu există prag de deţinere. Deci în mod normal nu ar trebui să existe două tipuri de reglementare pentru acelaşi tip de entitate juridică“, a spus Rareş Nilaş, directorul general al BT Securities.
RASDAQ ar putea fi desfiinţat în 2014
O problemă care trenează de ani de zile este cea a statutului incert al pieţei RASDAQ. Pe piaţa RASDAQ se tranzacţionează acum peste 985 de firme cu o capitalizare de 1,7 miliarde de euro. Miza clarificării statutului pieţei RASDAQ stă în ofertele de preluare pe care acţionarii majoritari ar trebui să le facă acţionarilor minoritari care nu sunt de acord cu transferul firmelor pe o piaţă reglementată sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare. Mai exact, miza este preţul pe care acţionarii minoritari îl vor primi pentru acţiunile pe care le deţin la firmele care acum se tranzacţionează pe piaţa RASDAQ.
Anul trecut au fost iniţiate două proiecte de lege pentru clarificarea statutului pieţei RASDAQ. Un proiect a fost iniţiat de un grup de parlamentari PDL şi celălalt de un grup de parlamentari PSD. Ambele proiecte au fost însă respinse de Senat în luna octombrie 2013, însă Camera Deputaţilor este forul decizional. Proiectul susţinut de PDL propune ca BVB să depună la ASF documentele necesare autorizării pieţei RASDAQ ca sistem alternativ şi ca toate societăţile de pe RASDAQ să fie transferate pe sistemul alternativ RASDAQ ATS.
Proiectul PSD propune ca BVB să facă o listă cu companiile RASDAQ care îndeplinesc condiţiile de a fi listate pe piaţa reglementată a BVB, iar societăţile de pe listă au obligaţia ca în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii să convoace acţionarii în adunare generală pentru a decide dacă transferă compania pe piaţa reglementată sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare ori retrag societatea de la tranzacţionare. Dacă acţionarii nu aprobă transferul pe piaţa reglementată, ci transferul pe un sistem alternativ sau retragerea, acţionarii care nu au votat aceste decizii au dreptul să se retragă din firmă şi să ceară cumpărarea acţiunilor de societate. Preţul de retragere trebuie să fie aprobat de AGA şi stabilit de un evaluator independent înregistrat la ASF.
Cele două proiecte au însă şanse destul de mici de a fi aprobate de deputaţi, după ce Ministerul Finanţelor a elaborat un alt proiect care include propunerile ASF. Proiectul de lege propune desfiinţarea RASDAQ şi prevede că acţionarii care nu sunt de acord cu mutarea pe piaţa reglementată sau ATS nu au dreptul să ceară plata acţiunilor dacă firma se listează pe un sistem alternativ de tranzacţionare cu reguli similare celor de pe o piaţă reglementată.
Legea pieţei de capital ar putea fi modificată
Legea în baza căreia funcţionează piaţa locală de capital a fost elaborată în 2004, iar mulţi jucători din piaţă susţin că trebuie actualizată pentru a răspunde realităţilor anului 2014.
„Legislaţia pieţei de capital trebuie adaptată la nivelul actual de dezvoltare a pieţei, adică o piaţă de frontieră. Încercarea de implementare de legislaţii de pe pieţele dezvoltate nu face decât să frâneze dezvoltarea pieţei“, a mai spus Nilaş.
După descoperirea fraudei de la societatea Harinvest din Râmnicu Vâlcea, ASF a recunoscut că sunt necesare modificări ale pieţei de capital pentru a preveni apariţia unor cazuri de furt de acţiuni şi de bani din conturile investitorilor.
De asemenea, Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF, a declarat anul trecut că va propune Camerei Deputaţilor să majoreze pragul de deţinere la bursă la 33% din acţiuni, de la 5% în prezent.
Această majorare nu se poate face fără modificarea pieţei de capital, Legea 297/2004, având în vedere că pragul de deţinere de 5% din capitalul BVB este reglementat în acest text de lege.
Miza majorării pragului de deţinere la bursă stă în faptul că ar putea avea loc o consolidare a acţionariatului BVB, în prezent fragmentat din cauza pragului de deţinere. Deciziile ar putea fi luate mai uşor în adunărire generale extraordinare dacă pragul de deţinere ar fi majorat.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
