Degradarea reţelei de cale ferată şi implicit scăderea vitezei trenurilor la 45 de kilometri pe oră în medie, dar şi concurenţa venită din partea transportatorilor privaţi rutieri, care operează curse pe aceleaşi rute ca ale CFR Călători, au dus la prăbuşirea cererii pentru transportul feroviar.
Doar 57 de milioane de călătorii au efectuat românii cu trenul anul trecut, faţă de 88 de milioane de deplasări în 2007 şi puţin peste 400 de milioane de călătorii în 1990, arată o analiză a ZF, pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INSSE).
„Această scădere a numărului de pasageri pe calea ferată se explică prin politica guvernamentală. Statul a permis, prin Autoritatea Rutieră Română, ca firme private de transport rutier să intre cu curse pe rute pe care le avea CFR Călători, ceea ce nu se întâmplă în Germania sau Franţa. Atâta timp cât Guvernul alocă fonduri publice pentru transportul pe calea ferată ar trebui să fie arbitrul şi garantul utilizării juste a acestor fonduri“, a spus Ştefan Roşeanu, fost director general al CFR Călători în perioada iunie 2012-ianuarie 2013.
Transportatorul de stat CFR Călători primeşte subvenţii de 1,3 miliarde de lei (295 mil. euro) pentru a funcţiona, însă cu toate acestea nu reuşeşte să iasă de pe pierderi. Anul trecut, când s-a aflat şi sub conducerea echipei de manageri privaţi, a înregistrat pierderi operaţionale estimate la 390 mil. lei (89 mil. euro), iar în 2012 de circa 537 de milioane de lei (122 mil. euro).
Citiţi pe www.zf.ro primul articol din campanie: Dezastru: în 25 de ani nu am construit niciun kilometru de cale ferată
Roşeanu susţine că a încercat să schimbe programul de mers al unor trenuri pentru a răspunde cerinţelor reale ale pasagerilor şi să introducă un mers cadenţat prin care trenurile să circule la intervale orare egale, însă cu aceste măsuri trebuia să fie de acord şi CFR SA, care stabileşte programul de mers al trenurilor. Oficialii CFR SA nu au răspuns solicitării ZF.
În timp ce multe din trenurile companiei de stat circulă la ore pentru care nu există cerere foarte mare, autocarele şi microbuzele companiilor private de transport rutier circulă pe aceleaşi rute pline, la alte ore. De exemplu, spre Tulcea pleacă din Gara de Nord un tren la ora 6.40 şi un altul la ora 14, în timp ce una din companiile private care efectuează curse pe această rută are microbuze începână cu ora 7 până la ora 19, la interval de o oră şi jumătate sau două. Mai mult, microbuzul ajunge la destinaţie în patru ore şi jumătate, în timp ce trenul face cinci ore şi jumătate, tariful fiind similar.
Comentează pe Facebook Accesează pagina #zfopriţidezastruldelacaleaferată pentru a comenta, distribui poze cu starea infrastructurii feroviare şi a propune soluţii pentru a scoate din criză acest sector |
Pe aproape toate rutele pe care le operează, CFR Călători este puternic concurată de companiile rutiere private de transport de pasageri, care licitează servicii regulate de transport pe diferite regiuni. Competiţia venită de la companiile rutiere este una din cauzele care au stat la baza diminuării cotei de piaţă a transportatorului feroviar de stat. În Germania, unde transportatorul feroviar de călători nu este concurat de companiile rutiere, existând interdicţii de operare pentru companiile rutiere, gigantul Deutsche Bahn a transportat anul trecut 2 miliarde de pasageri, în creştere cu 42 de milioane de pasageri faţă de anul anterior.
Scăderea traficului de pasageri pe calea ferată în România în ultimii peste 20 de ani se explică şi prin faptul că anumitor categorii sociale le-a fost redus numărul de bilete gratuite pentru deplasarea cu trenul, iar angajaţilor din căile ferate nu li se mai oferă călătorii gratuite ca în 1990. „În 1990 în calea ferată lucrau 200.000-250.000 de salariaţi care aveau dreptul, alături de familiile lor, la călătorii gratuite. Acum mai sunt în jur de 30.000 de angajaţi care nu mai au aceleaşi drepturi“, a precizat Roşeanu. Şi dezindustrializarea României şi-a pus amprenta pe situaţia călătoriilor cu trenul.
„Restrângerea activităţii marilor coloşi, a fabricilor, a dus la dispariţia unor mase de salariaţi care circulau cu trenul“, a adăugat el. Transportul pe calea ferată constituie baza pentru dezvoltarea oricărei ţări, de aceea dezvoltarea infrastructurii şi a sistemului de transport pasageri şi marfă pe calea ferată trebuie să constituie o prioritate pentru România.
