ZF 24

Cine are dreptate? „Criza s-a terminat!“, spune ministrul român al bugetului. Ba nu, este „un fals sentiment de siguranţă“, avertizează şefa FMI. Băncile nu creditează suficient

Cine are dreptate? „Criza s-a terminat!“, spune...

Autor: Bogdan Cojocaru

12.05.2014, 20:08 479

„Criza s-a terminat! Luaţi îm­pru­muturi, investiţi, con­sumaţi, România şi-a re­venit!“, îndeamnă minis­trul bugetului Liviu Voi­nea. Dar criza financiară din Europa nu s-a terminat, băncile nu creditează suficient, inflaţia slabă pune serios în pericol revenirea economică, iar turbulenţele din Ucraina reprezintă un pericol dificil de estimat şi pot avea „consecinţe economice grave“, avertizează directorul general al Fondului Monetar Internaţional Christine Lagarde. Cine are dreptate?

Preşedintele Franţei François Hollande avertizează şi el asupra altui pericol pentru economia europeană şi chiar pentru integri­tatea UE, euroscepticismul, care dacă va prin­de rădăcini poate duce la ruină finan­ciară. Creditarea bancară slabă, condiţiile de finanţare pentru companii nu sunt echili­brate şi inflaţia scăzută ameninţă serios revenirea economiei europene, iar criza din Ucraina poate pune în pericol relansarea economiei globale, spune Lagarde într-un interviu acordat publicaţiei germane Handelsblatt. Ea atenţionează astfel în privinţa optimismului dat doar de ieşirea unor state precum Irlanda din programele de bailout internaţional, în privinţa „falsului sentiment de siguranţă“ din zona euro.

În aceste condiţii, „politica monetară din Europa ar trebui să asigure mai multe stimulente de creştere“, a explicat Lagarde, fost ministrul de finanţe al Franţei, repetând astfel apelurile către Banca Centrală Europeană (BCE) să intervină pentru a ţine sub control riscurile aduse de inflaţia din zona euro care persistă la niveluri reduse, scrie agenţia Thomson Reuters. Ce se întâmplă în zona euro este important pen­tru România deoarece economia româ­nească este conectată la economiile acelor state. Aproape jumătate din exporturile ro­mâ­neşti se duc în zona euro, iar cea mai mare parte a sistemului bancar românesc este controlat de bănci-mamă din zona euro.

 

Nemţii cred că zona euro mai are mult până să iasă din criză

Îngrijorările şefei FMI privind pericolul deflaţionist şi criza ucraineană sunt împărtăşite de majoritatea investitorilor, reiese dintr-un sondaj de opinie realizat de Bloomberg.

De asemenea, majoritatea germanilor consideră că zona euro mai are mult până să iasă din criză, notează Frankfurter Allge­meine Zeitung. Mai precis, 81% dintre persoanele intervievate de institutul de cercetare a pieţei INSA au spus că criza nu s-a terminat. Studiul arată că mulţi germani sunt îngrijoraţi mai ales de situaţia din Grecia. Doar 34% dintre persoanele chestionate au considerat că ţara, epicentrul crizei, este pe drumul cel bun.

„Pentru majoritatea covârşitoare a germanilor criza nu s-a sfârşit. Aceste îngrijorări vor influenţa alegerile pentru Parlamentul European“, a afirmat preşe­dintele INSA Hermann Binkert.

Un alt trend îngrijorător care prinde contur în Europa este unul politic, euro­scep­ticismul, considerat cândva ceva specific mai ales Marii Britanii. Fenomenul devine acum evident în ţările din zona euro din cauza unor probleme precum imigrarea, lipsa locurilor de muncă şi dezamăgirea produsă de visul european, scrie The EUobserver. Preşedintele francez Hollande a intervenit în campania pentru alegerile europarlamentare criticând retorica anti-UE ca fiind anacronică şi dezastruoasă financiar. Într-un articol publicat în cotidianul francez de stânga Le Monde, Hollande a luat la ţintă formaţiunea de extremă dreapta Frontul Naţional, care va înregistra probabil rezultate extrem de bune în alegerile europene din 25 mai.

 

„Disperare şi frici dezgropate“

„Ca rezultat al crizei economice, anumite forţe din Franţa şi din alte ţări încearcă să destrame UE mizând pe dezamăgire şi pe disperare şi pe temerile pe care le dezgroapă“, scrie liderul socialist.  „Dar sfârşitul euro va însemna inevitabil austeritate şi sfârşitul solidarităţii financiare şi o monedă abandonată toanelor specu­latorilor.“ El scrie, de asemenea, că UE nu a făcut suficient pentru a crea locuri de muncă pentru tineri şi că la Bruxelles este adesea prea multă birocraţie, iar în aceste condiţii, de alegători depinde repararea Uniunii. „Să ieşi din Europa este ca şi cum ai ieşi din istorie.“ Citându-l pe un alt socialist francez, pe preşedintele Francois Mitterrand în ultimul său discurs în Parlamentul Euro­pean, Hollande a adăugat că „Naţionalismul înseamnă război… Europa înseamnă pace.“

Pe 25 mai, pentru prima data electoratul european îl va putea alege prin vot pe preşedintele Comisiei Europene. „Dar câţi dintre ei ştiu aceasta?“, se întreabă Hollande.

Într-unul din ultimele discursuri ca preşedinte al CE, José Manuel Barroso a recunoscut că noile puteri pe care Bruxelles-ul le-a căpătat în timpul crizei şi măsurile dure de austeritate impuse de unele state membre i-au deconectat pe cetăţeni de UE, chiar dacă aceasta a devenit mai puternică.

El este îngrijorat că aceste frustrări se vor traduce prin puteri mai mari date partidelor populiste în alegerile europerlamentare în condiţiile în care alegătorii au fost ţinuţi prea mult timp afară din mecanismul de luare a deciziilor, notează Financial Times.

Cât despre calmul din zona euro, acesta are la bază mai mult simple cuvinte, promisiunea preşedintelui BCE Mario Draghi că instituţia sa va face tot ce-i va sta în putere pentru a proteja euro. Din această promisiune şi din alte indicii date de BCE observatorii au tras concluzia că banca zonei euro va aplica, la nevoie, un program de ajustare catitativă, aşa cum au făcut băncile centrale din SUA şi Marea Britanie pentru stimula economiile. Însă chiar Draghi a atenţionat că politicile de ajustate cantitativă (de cumpărare de active cu bani tipăriţi în acest scop) funcţionează mai bine în SUA deoarece economia americană se bazează mai mult pe capital. Într-o economia precum cea a zonei euro, mai dependentă de creditele de la bănci, astfel de politici pot duce mai uşor la apariţia de bule speculative pe pieţele acţiunilor şi obligaţiunilor şi de aceea ar fi mai puţin eficiente.

Christine Lagarde, directorul general al FMI:  „Revenirea există, este adevărat. Unele state au finalizat cu succes programele auxiliare. Dar aceasta nu înseamnă că criza s-a terminat şi că ne-am îndeplinit misiunea.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO