Circa 3 kilometri ai „ciotului“ de 6,5 kilometri care ar urma să întregească autostrada Bucureşti - Ploieşti, între şoseaua Petricani şi centura Capitalei, vor fi deschişi circulaţiei în 2016, în timp ce un alt tronson, de 3,3 kilometri, nu are încă un termen de finalizare, potrivit unui răspuns transmis de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) la solicitarea ZF.
Compania de drumuri dă vina pentru tărăgănarea lucrărilor pe Primăria Municipiului Bucureşti, pe Primăria Voluntari, dar şi pe Poliţia Română, instituţii ce au cerut modificări în proiectul tehnic iniţial al tronsonului de 6,5 kilometri
Deşi lucrările la cei 19,5 kilometri ai tronsonului Bucureşti - Moara Vlăsiei, din care face parte şi „ciotul“ de 6,5 kilometri, au început în mai 2008, nici acum, la aproape şapte ani distanţă, acest prim sector al autostrăzii Bucureşti - Ploieşti nu este gata. Efectiv, lucrările pe acest tronson de 6,5 kilometri au început abia în 2012, anul în care a fost inaugurată autostrada Bucureşti - Ploieşti (între centura Capitalei şi Ploieşti), potrivit datelor ZF.
Acest tronson de 6,5 kilometri care desparte autostrada de titlul de „drum finalizat“ se află într-o situaţie incertă, având în vedere că 3,2 kilometri din acesta sunt aproape gata, având un stadiu fizic al lucrărilor executate de 98%, în timp ce restul de 3,3 kilometri sunt finalizaţi doar în proporţie de 5%, potrivit datelor transmise de CNADNR la solicitarea ZF. „CNADNR estimează că pe sectorul cuprins între km 3,3 şi 6,5, traficul rutier va fi deschis în anul 2016“, susţine compania de drumuri. Astfel, deşi acest mic tronson, de 3,2 kilometri, este aproape gata, iar constructorii, italienii de la Pizzarotti şi Tirrena Scavi, au cerut deja efectuarea recepţiei, CNADNR spune că în niciun caz în 2015 nu se va putea circula pe acesta. În cazul tronsonului de 3,3 kilometri, care începe în şoseaua Petricani, CNADNR nu dă niciun termen estimativ de finalizare.
Datele prezentate acum de CNADNR intră în contradicţie cu ceea ce declara la începutul acestui an Ioan Rus, ministrul transporturilor. El susţinea că în 2015 vor fi deschişi 4,9 din cei 6,5 kilometri ai „ciotului“ care mai lipseşte din autostrada Bucureşti - Ploieşti.
Indiferent că 3,2 km sau 4,9 km vor fi gata anul acesta sau anul viitor, cert este că totuşi tronsonul va mai avea de aşteptat până să fie finalizat integral.
De ce lucrările la un tronson de doar 6,5 kilometri au întârziat atât de mult? CNADNR spune, într-un răspuns transmis către ZF, că au existat mai mulţi factori care au condus la tărăgănarea lucrărilor, printre aceştia numărându-se şi faptul că Primăria Municipiului Bucureşti a adoptat un nou plan urbanistic zonal (PUZ), ceea ce a dus la modificarea aliniamentului pe tronsonul respectiv.
Un alt motiv pe care CNADNR îl invocă pentru tărăgănarea lucrărilor este faptul că Primăria Voluntari a impus o modificare în traseu, în sensul în care compania de drumuri a renunţat la două pasaje care asigurau continuitatea străzilor Popasului şi Iancu Nicolae şi, în schimb, va realiza un nod rutier cu asigurarea accesului pe toate laturile. Un alt hop în construcţia celor 6,5 kilometri pe care CNADNR îl menţionează este modificarea pasajului peste centura Capitalei şi peste calea ferată din dreptul comunei Ştefăneşti. Nu în ultimul rând, Poliţia Rutieră le-a cerut celor de la CNADNR să suplimenteze cu câte două bretele accesul în nodul rutier din dreptul centurii Capitalei.
În total, CNADNR a plătit până acum 703 milioane de lei (160 de milioane de euro) pe tronsonul dintre Bucureşti (şoseaua Petricani) şi Moara Vlăsiei, cu o lungime de 19,5 kilometri. „Preţul final al contractului încheiat între CNADNR şi Pizzarotti - Tirrena Scavi va fi determinat odată cu finalizarea lucrărilor“, explică compania de drumuri.
Deşi în toamnă CNADNR publica pe site-ul propriu un document prin care anunţa că CNADNR şi Pizzarotti vor semna un act adiţional de renunţare de comun acord la lucrările pe primii 3,3 kilometri ai autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, în prezent compania de drumuri susţine că până la urmă contractul nu a fost reziliat.
Asigurarea unei legături directe între Bucureşti (Şoseaua Petricani) şi centura sa ar putea majora fluxul de maşini pe autostrada Bucureşti-Ploieşti, o investiţie de circa 450 mil. euro inaugurată în urmă cu doi ani şi jumătate, dar care deocamdată nu şi-a arătat utilitatea în materie de trafic.
Cele mai recente informaţii transmise de CNADNR către ZF cu privire la valorile de trafic de pe autostrada Bucureşti-Ploieşti datează de acum un an şi jumătate, când cifrele arătau că această şosea era tranzitată de circa 9.300 de vehicule în fiecare zi. Potrivit CNADNR, traficul zilnic estimat pe această autostradă în primul an de la deschidere era de 39.000 de vehicule.
O explicaţie a traficului mult mai mic faţă de estimările iniţiale este faptul că autostrada Bucureşti-Ploieşti nu este încă finalizată complet, având în vedere că în vara anului 2012 au fost inauguraţi circa 55 de kilometri între centura Capitalei (în dreptul localităţii Ştefăneştii de Jos) şi Ploieşti. Mai lipsesc circa 6,5 kilometri între şoseaua Petricani din Bucureşti şi centura Capitalei, care ar putea convinge mai mulţi şoferi să aleagă autostrada în detrimentul DN1.
La peste doi ani de când autostrada Bucureşti-Ploieşti a fost deschisă circulaţiei, tronsonul de circa 55 de kilometri care se întinde între centura Capitalei şi centura Ploieştiului nu are nici acum parcări, spaţii de servicii sau benzinării. Recent, CNADNR a lansat licitaţii pentru „realizarea studiilor de fundamentare a deciziei de concesionare a spaţiilor de servicii“ pe mai multe tronsoane de autostrăzi, printre care şi Bucureşti-Ploieşti.
Autostrada Bucureşti-Ploieşti ar putea fi continuată în următorii ani către Braşov, statul având de altfel în prezent în derulare procedura de construcţie în concesiune a tronsonului Comarnic-Braşov, unde au fost desemnaţi drept investitori privaţi companiile Vinci (Franţa), Strabag (Austria) şi Aktor (Grecia). Deocamdată contractul de concesiune nu a fost semnat, companiile fiind în stadiul de a căuta finanţare pentru acest proiect.
Noi promisiuni: 5,5 miliarde de lei în autostrăzi şi drumuri naţionale anul acesta
CNADNR a programat cheltuieli pentru investiţii de 5,49 mld. lei în acest an, în creştere de 2,3 ori faţă de suma bugetată pentru 2014, şi estimează că va încheia 2015 cu un număr de 6.491 de angajaţi, cu aproximativ 450 de salariaţi în plus faţă de nivelul anticipat anul trecut. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al CNADNR pentru acest an include surse de finanţare a investiţiilor care totalizează 5,89 mld. lei. Din această sumă, 5,85 mld. lei sunt alocaţi de la buget şi includ plata a 398,9 milioane lei pentru angajamente din anii anteriori. Comparativ, bugetul rectificat al CNADNR, aprobat la finele anului trecut, a prevăzut surse de finanţare a investiţiilor în valoare de 3,97 mld. lei, din care 3,94 mld. lei sunt alocaţii de la buget. Alocaţiile bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori s-au ridicat la 1,75 mld. lei. La rubrica „cheltuieli pentru investiţii“, bugetul pentru 2014 indica suma de 2,39 mld. lei, iar proiectul de buget pentru acest an propune un nivel de 5,49 mld. lei. În proiectul pe 2015 sunt prognozate venituri de 5,51 mld. lei şi un profit brut de 215,5 milioane lei, în vreme ce, în bugetul aferent anului trecut, veniturile erau estimate la 6,89 mld. lei, iar profitul brut la 233,1 milioane lei. Ioan Dornescu
