Luni, 19 ianuarie 2015, ora 13. În dreptul intrării pe centura Capitalei de la Voluntari-Afumaţi 15-20 de maşini aşteaptă nerăbdătoare să pătrundă pe ocolitoarea Bucureştiului, principala arteră comercială a Capitalei, pe care peste 140.000 de maşini o tranzitează zilnic cu o viteză medie în orele de vârf de cel mult 17 kilometri pe oră.
Chiar dacă toată lumea se grăbeşte, lipseşte zgomotul exasperant de claxon pe care îl auzi la fiecare pas în intersecţiile din Bucureşti. În schimb tirurile – mamuţi pe roţi – se succed parcă fără întrerupere, iar nervii sunt întinşi la maximum până reuşeşti să te strecori pe ceea ce se vrea a fi centură de capitală europeană. Din păcate doar „se vrea“, pentru că din cei 72 de kilometri ai centurii, doar 20 sunt extinşi la patru benzi în prezent şi pot asigura o viteză medie de până la 90-100 de kilometri/h, în timp ce pe ceilalţi 52 de kilometri şoferii duc o luptă continuă cu gropile, trecerile la nivel cu căi ferate dezafectate, dar şi intersecţiile în care centura de obicei nu are prioritate.
ZF a făcut luni un exerciţiu prin care a parcurs întreaga centură a Capitalei, cu o lungime de 72 de kilometri, pentru a vedea care sunt punctele nevralgice ale acestei şosele, pe care circulă zilnic 144.000 de maşini şi care a devenit o adevărată aventură pentru şoferi, în special pentru cei care sunt nevoiţi să tranziteze de cel puţin 2-3 ori pe săptămână acest traseu.
Fără a lua în considerare pauzele şi opririle pentru filmări şi fotografiat, ZF a parcurs cei 72 km ai centurii Capitalei într-o după-masă de zi lucrătoare în 2 ore şi 30 de minute, cu precizarea însă că reportajul nu a fost făcut la oră de vârf, când de obicei se merge în medie cu 17 km/h, potrivit transportatorilor.
De asemenea, a fost ales un traseu în sensul acelor de ceasornic, deşi în general traficul este mai aglomerat dinspre vest spre est. În aceste condiţii, ZF a ajuns la o viteză medie de 29 km/h.
Pe prima parte a drumului, de la Voluntari spre A2, se merge cu 40 km/h în medie, cu condiţia să ai atenţia împărţită între gropi şi zecile de tiruri care iau cu asalt centura. La ora 13.20 ZF face primul popas în dreptul fabricii Henkel din Pantelimon, unde apar primele balize care indică faptul că, pe lângă aliniamentul de cale ferată, a început extinderea centurii la 4 benzi. Tronsonul dintre Voluntari şi autostrada Bucureşti - Constanţa (11,2 kilometri) s-a aflat până de curând în plin proces de modernizare şi extindere la patru benzi, dar recent contractul încheiat cu firma românească Tehnologica Radion pentru 53 de milioane de euro a fost reziliat, după ce firma a intrat în insolvenţă, potrivit celor mai recente declaraţii ale ministrului transporturilor Ioan Rus. Potrivit CNADNR, stadiul fizic al extinderii acestui tronson este de doar 7%, iar estimarea CNADNR este că lucrările vor fi gata abia în trimestrul al patrulea din 2016. Pe o porţiune de câteva sute de metri drumul are deja patru benzi, însă pe două dintre ele nu se poate circula pentru că încă lipsesc stratul de uzură şi marcajele. Mai departe, pe o altă porţiune pe care Tehnologica Radion a apucat să facă lucrări, doi muncitori curăţă balizele despărţitoare de pe şosea. În afară de un singur utilaj care compactează drumul şi alţi 5-6 muncitori înainte de podul de peste Colentina, în rest pe centură în niciun alt loc nu se lucrează, deşi vremea a fost destul de frumoasă în ultimele zile. Începând de la intersecţia cu A2, începe centura de sud a Capitalei, cu o lungime de circa 32 de kilometri, unde situaţia este incertă. Compania de drumuri a încheiat în 2008 trei contracte pentru reabilitarea părţii de sud a centurii, însă la mijlocul anului 2014 au fost transmise notificări de reziliere a acestor proiecte, în condiţiile în care acestea nu prevedeau lărgirea şoselei la patru benzi şi nu puteau fi finanţate din fonduri europene. „În prezent pentru obiectivul de investiţii de lărgire la 4 benzi a centurii Bucureşti Sud se desfăşoară procedurile de achiziţie pentru întocmirea expertizei tehnice şi revizuirea studiului de fezabilitate pentru sectorul de drum respectiv. Se estimează că lucrările la centura Bucureşti Sud vor începe în primul trimestru din 2016“, este răspunsul CNADNR la o solicitare transmisă de ZF. 2016 (!), adică la opt ani după ce statul a încheiat primele contracte de reabilitare a centurii de sud.
Aproape de intersecţia cu Splaiul Unirii, centura este plină de gropi, iar de aici încolo intersecţiile care fac legătura cu oraşul pe Şoseaua Olteniţei sau pe şoseaua Berceni sunt pline ochi. La ora 14.20, ZF face un nou popas la podul de la Jilava, care este o aventură pentru şoferi, pentru că trebuie să încetinească din cauza gropilor şi a denivelărilor. După Jilava centura este decopertată până spre Măgurele, iar căile ferate denivelate sunt iarăşi o mare problemă.
Următorul hop în traversarea centurii este intersecţia de la Domneşti, având în vedere că aici au prioritate vehiculele care vin dinspre Prelungirea Ghencea sau dinspre Domneşti. Coada începe încă cu câteva sute de metri înainte de intersecţie, din dreptul benzinăriei Gazprom, iar ZF petrece circa 20 de minute în trafic pentru a scăpa de această interesecţie. Tot aici, mai mulţi şoferi deplâng situaţia centurii Bucureştiului.
„Centura este foarte aglomerată şi prost întreţinută. La intersecţii, în Popeşti-Leordeni, în Berceni, la Domneşti, dimineaţa este dezastru. Din nouă ore de condus pe zi, eu pierd cel puţin două ore pe centură. Faceţi dumneavoastră socoteala cât timp îmi mai rămâne de lucru, dacă pot onora comenzile“, spune Alexandru I., un şofer de tir care tranzitează o dată la 2-3 zile centura Capitalei.
Intersecţia de la Domneşti este unul dintre punctele nevralgice de pe centura Capitalei, iar CNADNR s-a angajat că va începe în primăvara acestui an construcţia unui pasaj suprateran aici, dar abia după ce mai mulţi locuitori din zonă s-au plâns că sunt afectaţi de imposibilitatea de a circula, întrucât Prelungirea Ghencea are o singură bandă pe sens, iar numărul maşinilor este în creştere.
După „hopul“ de la Domneşti, drumul devine ceva mai lin până la podul de la intersecţia cu A1. Tronsonul de 8,6 kilometri între A1 (autostrada Bucureşti - Piteşti) şi DN 7 (Chitila) se află în prezent în plin proces de extindere la patru benzi, stadiul fizic realizat până acum fiind de 28%, potrivit datelor de la CNADNR. Pe acest tronson lucrează firma românească Delta ACM 93, alături de firma azeră Azvirt, pentru 30 de milioane de euro, iar termenul de finalizare este ultimul trimestru al acestui an, potrivit CNADNR. După Dragomireşti, porţiuni de câteva sute de metri sunt extinse deja la patru benzi, ce le lipseşte fiind marcajele, separatoarele dar şi stratul de uzură. Nici aici nu este niciun muncitor, însă observăm o maşină a Delta ACM care a venit în inspecţie pe şantier. Mai departe pe traseu sunt şi porţiuni unde momentan este săpată doar fundaţia pentru extinderea centurii. După Chitila, în dreptul DN 7, începe tronsonul de circa 20 de kilometri până la Voluntari, în dreptul DN 2, care este reabilitat şi lărgit la patru benzi de circulaţie, fiind dat în exploatare în 2011.
Centura Capitalei nu a fost niciodată o prioritate pentru guvern, astfel că la 25 de ani de la Revoluţie viteza medie cu care se circulă pe această şosea este de doar
17 km/h, potrivit lui Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). În acelaşi timp, statul a chel-tuit sute de milioane de lei pe drumuri cu trafic mult mai mic. Transalpina, spre exemplu, un drum a cărui importanţă turistică nu poate fi pusă sub semnul întrebării, dar care atrage un trafic mult mai mic, a înghiţit circa 1 miliard de lei în ultimii şase ani de când se află în reabilitare, însă nici până acum nu a fost finalizat. Pentru a circula la patru benzi pe întreaga lungime a centurii, şoferii trebuie să mai aştepte însă cel puţin trei ani. „Se estimează că execuţia lucrărilor de lărgire la patru benzi pe centura Bucureşti, pe toată lungimea de 72 de kilometri, va fi finalizată în primul semestru din 2018“, potrivit CNADNR.
Una peste alta, în afară de gropi, de existenţa unei singure pe benzi pe mai bine de 50 kilometri, centura Capitalei se intersectează cu drumuri de diferite categorii, fie prin poduri, fie prin sensuri giratorii sau intersecţii simple, dar nu îşi îndeplineşte rolul de inel pe care să se poată circula în flux continuu şi neîntrerupt. Spre exemplu, fluxurile de trafic se intersectează sub poduri sau în zonele adiacente, iar la intersecţiile simple fluxul de pe Centură trebuie să cedeze în unele cazuri trecerea drumurilor cu care se intersectează indiferent de categoria din care fac parte.
