ZF 24

Costoiu: Laserul de la Măgurele ar putea concentra investiţii de peste un miliard de euro

Mediafax Foto

Comisarul european Johannes Hahn asistă la turnarea fundaţiei laserului ELI-NP la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară de la Măgurele

Autor: Elvira Gheorghita

16.06.2013, 20:51 5456

Laserul de la Măgurele ar putea concentra investiţii publice şi private de peste un miliard de euro şi va crea în total 13.000 de locuri de muncă, inclusiv pentru 1.000 de cercetători din toată lumea, din care peste 200 vor fi angajaţi permenent crede ministrul Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.

La sfârşitul săptămânii trecute au fost inaugurare lucrările de construcţie a lase­rului ELI de la Măgurele, proiect ce presupune construirea celui mai mare laser din lume, ce va fi folosit pentru cercetare în diverse do­menii. „Este o zi istorică pentru cercetarea românească, pentru societatea românească. În perspectiva anului 2017, proiectul ELI-NP va fi cea mai avansată infrastructură pe plan mondial dedicată studiilor legate de radiaţia fotonică, lumină extremă, distribuită în trei locaţii - România, Cehia şi Ungaria“, a spus Costoiu.

Cu câteva luni înainte el anunţase că au început angajările pentru ELI-NP, director ştiinţific fiind numit francezul Sydney Gales, şeful pe cercetare de la Centre National de la Recherche Scientifique din Paris.

Potrivit lui Costoiu, investiţiile într-un proiect de anvergura celui de la Măgurele se vor regăsi în economie, sub forma unor noi metode şi tehnici de producţie, în mediul de afaceri, în industria farmaceutică, în medicină, în gestionarea deşeurilor radioactive şi în software pentru controalele de securitate din aeroporturi de exemplu.

„Platforma de cercetare Măgurele, nu doar laserul, va deveni un pol de excelenţă şi pentru aceasta pregătim mai multe do­cumente, care sper să fie aprobate de Guvern, pentru masterat, pentru pregătirea spe­cialiştilor“, a mai declarat vineri Costoiu.

La ceremonia de inaugurare a lucrărilor, alături de şeful proiectului ELI-NP, Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“, au mai fost prezenţi premierul Victor Ponta, comisarul euro­pean pentru politici regionale Johannes Hahn, ministrul edu­caţiei naţionale Remus Pri­copie sau ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean.

Iniţiativa realizării unei infrastructuri paneuropene de cercetare în domeniul laserelor s-a conturat în perioada 2005 - 2010, când proiectul denumit Extreme Light Infrastructure a fost iniţiat de un grup de oameni de ştiinţă în domeniul fizicii laserelor. În 2009, Comisia Europeană a luat decizia de construire a infrastructurii ELI în trei locaţii: Bucureşti - Măgurele, Praga şi Szeged. Pilonul românesc, Extreme Light In­frastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), ce va fi construit la Măgurele, are valoare de aproape 300 mil. euro fără TVA, respectiv 356,231 milioane de euro cu TVA şi a primit din partea Comisiei Europene o primă fi­nanţare de 180 de milioane de euro, fără TVA, din fonduri structurale prin Programul Operaţional Sectorial „Creş­terea Com­petitivităţii Economice“ (POS CCE).

A doua etapă de finanţare se va desfăşura între 2014 şi 2016. Finanţarea UE va fi de 83%, iar statul român va trebui să contribuie cu restul de 17% din sumă.

Construcţia centrului de cercetare ELI-NP de la Mă­gurele ar trebui finalizată până în toamna anului 2014, pentru ca apoi să fie instalate cele două lasere de mare putere şi sistemul de radiţie gamma, iar centrul de cercetare să fie operaţional din 2017.

În luna aprilie, asocierea Strabag (Austria) - ED Zublin (Germania) a fost desemnată drept câştigător al licitaţiei pentru construcţia centrului de cercetări ştiinţifice de la Măgurele ELI-NP, cu o ofertă de 286,3 mil. lei, fără TVA.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 17.06.2013

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO