ZF 24

Cum arată economia din Brăila, judeţul cu un PIB per capita de 4.400 de euro, în care antreprenorii din agricultură şi din comerţ ţin în spate businessul

Print Mail

Vezi galeria
foto (5 poze)

23.04.2014, 11:54 4831

Ziarul Financiar continuă proiectul editorial „Economia judeţelor, la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. Cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare judeţ, care sunt cele mai mari companii în funcţie de cifra de afaceri, cum se împarte economia judeţului între multinaţionale, antreprenori şi companii de stat, care este raportul dintre cei care muncesc şi asistaţii social, care sunt indicatorii sociali din zonă sunt doar o parte din informaţiile pe care cititorii ZF le vor regăsi la această rubrică. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici şi sociali ai judeţului Brăila, care are o populaţie de 320.000 de persoane, în scădere cu aproape 52.000 de persoane faţă de situaţia din 2002 şi cu mai puţin de 66.000 de salariaţi. Cu o rată a şomajului de 6,9%, peste media naţională, Brăila trăieşte în special din creşterea animalelor, cultivarea cerealelor şi comerţ, iar cele mai mari companii sunt puse pe picioare de către antreprenori români.

„Brăila este un judeţ sărac, cu mulţi asistaţi social şi bugetari şi cu o economie la pământ. Agricultura este cea care mai mişcă în acest judeţ, aceasta este baza economiei“. Aşa descrie judeţul în care s-a născut Eugen Cîrligea, proprietarul companiei de distribuţie şi transport de carburanţi pentru autovehicule Comision Trade. Societatea, care înregistrează a doua cea mai mare cifră de afaceri din judeţul Brăila, are ca partener grupul Rompetrol şi deţine 20 de benzinării în România.

Eugen Cîrligea este unul dintre cei mai mari antreprenori din Brăila, un judeţ în care doar multinaţionale precum Glencore (Elveţia) sau Monaldi (Italia) au simţit potenţialul agricol al acestei zone.

„Am deschis această firmă în 1994, dar în afaceri am intrat încă din 1990. Am ales să-mi deschid acest business aici pentru că aici m-am născut“, mai spune omul de afaceri care deţine o companie cu afaceri de 492 mil. lei (circa 110 mil. euro) şi peste 200 de angajaţi.

Un număr de 17 dintre cele mai mari 20 de companii din judeţul Brăila în funcţie de cifra de afaceri sunt deţinute de către acţionari români, conform datelor de la Registrul Comerţului. Cel mai mare antreprenor din judeţul Brăila este Marin Moraru, cu afaceri cumulate de 220 mil. euro din creşterea porcilor, procesarea cărnii şi alcool.

Moraru a intrat în businessul cu agricultura în anul 1991, iar după doi ani a început să activeze şi în domeniul producţiei de carne şi al preparatelor din carne. El deţine companiile Vegetal Trading, cu activitate în creşterea porcinelor şi cea mai mare companie în funcţie de rulaje din judeţul Brăila, şi Marex Brăila, cu afaceri de 106 mil. euro în 2012 şi care activează în industria prelucrării cărnii, a treia cea mai mare firmă din judeţ.

În suprafaţa totală a judeţului Brăila, de 21.449 hectare, terenurile agricole deţin peste 84%, se arată în descrierea judeţului Brăila pe site-ul Consiliului Judeţean.

Agricultura este domeniul pe care au pariat majoritatea antreprenorilor din judeţul Brăila, firma lui Eugen Cîrligea fiind singura din top 20 care nu are ca domeniu de activitate fie cultivarea sau comerţul de cereale, prelucrarea cărnii, sau transportul sau comerţul de alimente.

Glencore, cel mai mare trader de materii prime la nivel mondial, cu afaceri de 214 miliarde de dolari, deţine pe piaţa locală capacităţi de stocare în silozuri şi magazii ce pot fi umplute cu până la 560.000 de tone, grupul având poziţii puternice în judeţul Brăila prin intermediul companiilor Cerealcom Brăila şi Comcereal Brăila.