ZF 24

Cum arată economia judeţului Dolj, principalul furnizor de locomotive al României, care a tras lozul câştigător prin investiţia celor de la Ford

Mediafax Foto

Autor: Mădălina Dediu Panaete, Andreea Neferu

25.08.2014, 00:07 5517

Judeţul Dolj era înainte de Revoluţie un centru al industriei feroviare şi auto, dar şi un important producător agricol. În prezent, tradiţia celor trei sectoare se continuă în acest judeţ, însă nu la aceleaşi dimensiuni.

Craiova, oraşul reşedinţă de judeţ a Doljului şi „capitala“ Olteniei, era cunoscută înainte de 1989 ca un pol al industriei feroviare, la fabrica Electroputere din oraş producându-se de-a lungul istoriei 2.400 de locomotive diesel şi peste 1.000 de locomotive electrice. Compania-fanion a Craiovei asigura în 1999 locurile de muncă a circa 5.800 de oameni, dar după anul 2001 Elec­tro­putere a început să raporteze pierderi, astfel că a fost privatizată în 2008 şi preluată de grupul Al Arrab din Arabia Saudită. Anul trecut, Electroputere mai avea o cifră de afaceri de 96 milioane de lei (circa 22 mil. euro) şi doar 760 de angajaţi. Mai mult, o parte din spaţiile în care în trecut se produceau locomotive s-au transformat dintr-o platformă industrială într-un El Dorado al con­sumului, în contextul în care primul şi singurul mall din Craiova a fost amenajat într-o fostă hală a fabricii Electro­putere. De altfel, Craiova este ultimul mare oraş din ţară care a intrat pe harta mallurilor româneşti (abia la finalul lui 2011), municipii mai mici precum Râmnicu Vâlcea sau Suceava deţinând astfel de centre comerciale cu mult timp înainte.

Tradiţia industriei feroviare de la Craiova este continuată în prezent şi de firma Softronic, controlată de patru antreprenori români, care produce locomotive, dar şi trenuri electrice în municipiu.

În afară de locomotive, tot la Craiova se produc de zeci de ani automobile. Dacă în 1977 începea construirea automobilelor de dimensiuni mici Oltcit, în urma unui parteneriat între România şi producătorul francez auto Citroën, după Revoluţie la Craiova au început să se producă maşini sud-coreene Daewoo, printre care Cielo, Leganza sau Matiz.

Legătura istorică a oraşului cu industria auto se menţine şi acum, după ce grupul american Ford a preluat în 2007 fosta uzină Daewoo. De altfel, cea mai mare companie din judeţul Dolj este Ford, care produce la Craiova motoare şi modelul B-Max şi care a avut anul trecut o contribuţie de aproape 24% la cifra de afaceri realizată de cele peste 17.000 de companii active la nivel judeţean. Practic, economia judeţului „merge“ în ritmul celei mai mari companii în condiţiile în care anul trecut afacerile totale la nivel judeţean au ajuns la 4,5 miliarde de euro de la 3,9 miliarde de euro în anul 2012, iar Ford datorită creşterii rulajelor de anul trecut a avut un plus de 500 de milioane de euro la acest rezultat.

Astfel, constructorul auto american a adus aproape 90% din creşterea cifrei de afaceri la nivel judeţean anul trecut, în condiţiile în care numărul de companii a rămas relativ constant. Ford România a înregistrat anul trecut o cifră de afa­ceri de 4,8 mld. lei ( peste 1 mld. euro), cifra fiind aproape de dublare comparativ cu cea înregistrată în anul prece­dent.

Cu nivelul total al rulajelor firmelor în 2013, Doljul, un judeţ dominat de agricultură, se apropie de primele zece locuri în ierarhia judeţelor cu cea mai mare cifră de afaceri realizată de companii, un top condus de Bucureşti şi Ilfov, Argeş, unde s-a instalat constructorul auto francez Renault, sau Timiş - kilometrul zero al producătorilor de componente auto.

„Acest procentaj de 24% este mare şi determină o anumită vulnerabilitate a judeţului. Este important pentru un judeţ să aibă un centru de producţie puternic, însă trebuie ca activitatea să fie diversificată“, consideră analistul economic Aurelian Dochia

„Într-adevăr, acest lucru se poate întâmpla în timp şi nu depinde numai de autorităţile locale sau centrale, care nu pot face altceva decât să asigure condiţiile necesare unui astfel de investitor“, consideră analistul economic Aurelian Dochia.  El spune că e bine pentru un judeţ să aibă unul sau doi investitori importanţi pentru că aceştia creează un mediu propice pentru dezvoltarea furnizorilor mai mici.

Pe de altă parte, Emilian Duca, partener al firmei de consultanţă Tax & Business Solutions, spune că procentul adus de Ford ar putea fi mai mare, iar că risc există în majoritatea judeţelor unde o singură companie deţine o pondere mare în business. De exemplu, Automobile Dacia, controlată de grupul francez Renault, deţine 42,4% din cifra de afaceri totală la nivel judeţean.

„Pentru Dolj, care este un judeţ agricol este important să aibă un investitor precum Ford, care le oferă oamenilor o alternativă la agricultură“, consideră el.

Pe lângă Ford, un procent important din afaceri aduc şi grupul ceh CEZ, cu activitate în sectorul energiei electrice, care avea anul trecut în Dolj afaceri cumulate de 2,4 miliarde de lei (CEZ Vânzare şi CEZ Distribuţie).

Cel mai mare antreprenor din judeţ este Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, cu activitate în comerţul cu cereale. El spunea anterior că cea mai mare problemă este aceea de pregătire a oamenilor şi că sistemul educaţional pregăteşte elevii la nivelul anilor 1960. Ideea este susţinută şi de reprezentanţii Top Gel Prod, companie deţinută de antreprenorul român Petre Popa şi cel mai mare producător local de îngheţată cu afaceri de 88 milioane de lei (circa 20 mil. euro) anul trecut.

„Ca peste tot în ţară este greu să găsim oameni pregătiţi. Ultima generaţie este foarte nepregătită, nu mai sunt şcoli profesionale, tinerii ştiu teorie, însă practică deloc. Forţa de muncă există, însă am observat că oamenilor nu le mai place să muncească“, consideră Viorel Olaru, directorul general al Top Gel Prod.

De asemenea, managerul a observat că tot mai mulţi tineri se îndreaptă către şoferie deoarece aceasta „necesită mai puţină carne“. Cât despre autorităţile locale, Olaru afirmă că firma pe care o conduce nu a primit sprijin de la stat, ci din contră la nivel naţional se pune presiune pe companii prin introducerea de taxe şi impozite suplimentare.

„Privatul este cel care susţine statul. (...) Noi încercăm să ne descurcăm fără ajutorul nimănui“, precizează managerul.

Doljul a mai dat câţiva antreprenori importanţi şi în sectorul construcţiilor precum Ion Cioană, proprietarul Mitliv Exim şi Mitliv PH Construct, aflate în topul celor mai mari 20 de companii din judeţ, dar şi Ştefan Cherciu, cel care controlează Casa Noastră, un business de 138 milioane de lei (31 mil. euro) anul trecut în domeniul producţiei de ferestre. Dintre cele mai mari 20 de companii din judeţ, 12 sunt controlate de antreprenori români.

Printre cele mai noi investiţii din judeţul Dolj se află şi cea a producătorului turc de biscuiţi Eti, care derulează un proiect de investiţii de 30 de milioane de euro în apropierea oraşului Craiova.

 

CV-ul politic al judeţului Dolj

Ion Prioteasa (PSD), 64 de ani, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj

Licenţiat în economie, Ion Prioteasa este de 10 ani preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Dolj. La finalul anilor ’80, după ce a lucrat mai mulţi ani în cadrul unui hotel din Craiova, Ion Prioteasa a devenit director coordonator al Întreprinderii Comerciale de Stat pentru Alimentaţie Publică Craiova, funcţie pe care a ocupat-o timp de circa şase ani, până în 1992. Ulterior, timp de 12 ani el a ocupat poziţia de director în cadrul Mondial COM din Craiova.

În aceeaşi perioadă timp de zece ani a fost vicepreşedinte al Centrului PHARE de dezvoltare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii Dolj. După mai multe funcţii în cadrul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, el a devenit membru în Biroul Adunării Regiunilor Europei. Din 2004 este preşedintele CJ Dolj.

Nicolae Sorin Răducan (PSD), 49 de ani, prefectul judeţului Dolj

Fost director executiv al APIA Dolj, Sorin Răducan a devenit prefectul judeţului Dolj de la jumătatea acestui an. Absolvent al Facultăţii de ştiinţe economice  în cadrul Universităţii din Craiova, Sorin Răducan şi-a început cariera ca economist în cadrul  SCT SA Bucureşti, Sucursala Drumuri – Poduri Craiova, după care a fost expert parlamentar în cadrul Camerei Deputaţilor (colaborare 1991-2001). Ulterior a ocupat funcţia de secretar executiv în cadrul Consiliului Judeţean PSD Dolj. În perioada 2005-2013 a fost şef birou senatorial, iar apoi consilier parlamentar în cadrul Senatului României. Sorin Răducan a fost cenzor la mai multe societăţi din Craiova, iar apoi membru în consiliul de administraţie al Electroputere Craiova sau Casa de Asigurări de Sănătate Dolj. Conform declaraţiei de avere depuse de prefect pe site-ul instituţiei, el deţine acţiuni la mai multe companii precum Electroputere Craiova sau UPET Târgovişte.

Lia Olguţa Vasilescu (PSD), 39 de ani, primarul municipiului Craiova

Absolventă a Facultăţii de litere şi istorie a Universităţii din Craiova şi a unui doctorat în sociologie la Universitatea din Bucureşti, Lia Olguţa Vasilescu a devenit primar al municipiului Craiova în anul 2012. Înainte de această funcţie, Olguţa Vasilescu a fost lector asociat la Universitatea de Vest din Timişoara (2009-2012).

După terminarea facultăţii a fost redactor la cotidianul Cuvântul libertăţii din Craiova, şef departament investigaţii-anchetă, Cuvântul libertăţii şi ulterior redactor-şef adjunct la Cuvântul libertăţii, dar şi redactor la TVR Craiova. Activitatea politică a început-o după revoluţie, fiind membru fondator al Partidului România Mare. Ea a fost în perioada 2000 – 2008 deputat de Dolj şi mai apoi senator de Dolj. Din 2013 este preşedinte al Organizaţiei Municipale PSD Craiova.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO