ZF 24

Cum caută petrol 51 de oameni, majoritatea români, în singura zonă cu „aur negru“ din apele Greciei

Autor: Roxana Petrescu

12.09.2013, 18:10 3943

Lucrările se desfăşoară în zăcă­mântul Prinos, amplasat la circa 8 kilometri nord-vest de insula Thassos. Bazinul Prinos este singura arie geologică din Grecia de unde se extrag petrol şi gaze, primele descoperiri din această zonă datând din 1973.

Lucrările derulate de GSP se fac prin intermediul platfomei Fortuna, în operaţiuni fiind implicate 51 de persoane, din care peste 90% sunt români, potrivit datelor furnizate de companie. Contractul a fost semnat în iunie.

„Niciodată să nu vă grăbiţi pe o platformă şi în general în viaţă“, ne-a întâmpinat Constantin Popa, advisor pe partea de sănătate şi siguranţă pe platforma Fortuna, unitatea care lucrează acum pentru Energean Oil&Gas.

Platforma stă cocoţată pe trei picioare de 136 de metri înălţime şi poate fora până la adâncimi de 3.000 de metri de la fundul mării. Oamenii lucrează în ture de câte 12 ore, 28 de zile la rând, iar apoi sunt înlocuiţi de alţii. Fiecare angajat de pe platformă are o „dublură“ pe uscat, ne explică echipajul.

Accesul pe platformă se face prin intermediul unei cuşti ridicate de o macara. Practic, muncitorii şi vizitatorii se prind cu mâinile de exteriorul unei plase care este prinsă de un dispozitiv în formă de cerc. În linii mari, este ca şi cum ai sta agăţat de exteriorul unei colivii, fără a fi legat cu nimic altceva. Te ţii doar cu mâinile şi nu te uiţi în jos. Doar patru persoane pot urca deodată cu această „colivie“ care permite accesul pe platformă.

„Avem aici spălătorie, sală de gimnastică, dormitoare, de aceea vă şi rugăm să nu facem multă gălăgie pentru că oamenii care au ieşit din tură dorm acum“, ne mai spune Popa.


Proiect de 60 mil. dolari

„Se doarme la pat cald. Aşa spunem noi. Adică iese cineva din tură, se duce să se culce, altcineva intră la lucru“, precizează Claudiu Stratulat, barge master pe Fortuna, adică omul care se ocupă cu fluxurile de materiale şi alte operaţiuni pe platformă.

Potrivit presei elene, programul de investiţii în această zonă a Energean Oil&Gas se va ridica la 60 de milioane de dolari, ţinta fiind dublarea can­ti­tăţilor extrase din zăcământul Prinos. Conform declaraţiilor recente făcute de reprezentanţii Energean, în prezent producţia se ridică la 1.600-1.800 de barili pe zi. Grecia este puternic dependentă de importurile de petrol.

Spre comparaţie, în primul semestru al anului Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, a avut o producţie totală de hidrocarburi de 183.000 de barili pe zi. Doar producţia de petrol s-a ridicat la aproape 90.000 de barili pe zi, restul fiind producţia de gaze naturale.

Valoarea contractului dintre GSP şi Energean Oil&Gas  este confidenţială.



În ce constă contractul?

„Vor fi săpate patru sonde. Prima deja am făcut-o, iar acum urmează a doua. Durata contractului este de 120 de zile“, a spus Pavlos Afendras, senior drilling engineer şi project manager din cadrul Energean Oil&Gas. Potrivit acestuia, costul unei sonde variază între 5 şi 25 de milioane de dolari. Una dintre sondele care urmează să fie forate în cadrul contractului cu GSP se va face printr-un foraj orizontal, pe o lungime de peste 5 kilometri, aceasta fiind de altfel şi cea mai costisitoare dintre cele patru prevăzute în contract.

Potrivit informatiilor disponibile, închirierea unei platforme de foraj poate costa chiar şi 200.000 de dolari pe zi, în funcţie de complexitatea lucrărilor pe care le desfăşoară. Valoarea unei platforme petroliere este cuprinsă între 60 si 100 de milioane de dolari.

„Acestea sunt singurele zone de extracţie din Grecia. Noi am ajuns pe locaţie pe 11 iulie. Forajul ajunge să se facă şi la 3.000 de metri adâncime de la fundul mării“, a spus Claudiu Stratulat, care lucrează de şapte ani în cadrul GSP. Potrivit acestuia, intensificarea eforturilor făcute de companiile greceşti pentru descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi vine şi în contextul în care ţara se confruntă cu probleme economice, având nevoie de noi surse de venituri.

„Media de vârstă a echipajului este de circa 35 de ani. Sunt condiţii dificile, de aceea lucrează mai ales oameni tineri. Sunt ture de câte 12 ore pe zi, timp de 28 de zile. Apoi oamenii revin pe uscat şi sunt inlocuiţi de alţii. Practic, fiecare poziţie este dublată pe o platformă. Chiar dacă viaţa este grea aici, este mai bună decât în alte locuri“, a explicat Claudiu Stratulat, unul dintre cei mai importanţi factori de motivare fiind nivelul ridicat al salariilor.


Aşteaptă afaceri de peste 300 de milioane de euro

Potrivit datelor GSP, compania are o flota de 7 platforme de foraj marin, Saturn, Jupiter, Orizont, Atlas, Prometeu, Fortuna şi Britannia. Pe lângă acestea mai lucrează şi nouă vapoare multifuncţionale care i-au permis lui Comănescu să intre şi în zona de construcţii marine.

Pentru anul acesta, GSP şi-a bugetat afaceri de peste 1,3 miliarde de lei (304 mil. euro), în creştere cu aproximativ 70% faţă de cele de anul trecut, şi un profit net de 171 de milioane de lei (38 mil. euro), cu 20% mai mare, potrivit datelor transmise de companie.

Creşterea puternică a afacerilor este corelată cu majorarea exporturilor companiei, adică a contractelor câştigate în exterior. Astfel, dacă anul trecut valoarea exporturilor era de 670,2 milioane de lei (150 mil. euro), anul acesta exporturile GSP ar urma să ajungă la 1,2 miliarde de lei (275,8 mil. euro). În afară de contractul cu Energean Oil&Gas, platformele lui Comănescu mai lucrează în zone precum Golful Mexic, Marea Nordului sau zona arctică, având în portofoliu giganţi precum Gazprom, Wintershall sau E.ON. În prima jumătate a anului GSP a înregistrat afaceri de 472 de milioane de lei.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.09.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO