Este absolvent de Automatică, Informatică, Artă, Matematică sau Cibernetică, apare la serviciu până în ora 11, nu stă niciodată peste program, are micul dejun asigurat la birou, face cursuri de limbi străine, lucrează în open space şi pleacă pentru o lună în Suedia imediat după angajare – acesta este, în linii mari, profilul angajatului care lucrează pentru subsidiara locală a dezvoltatorului suedez de jocuri King, cu aproximativ 100 de milioane de utilizatori activi pe zi la nivel global.
În 2011, King a deschis sediul din Bucureşti cu doar trei oameni, iar în prezent are 71 de angajaţi. Până la finalul acestui an, compania are în plan recrutarea a încă 30- 50 de oameni.
„Nu prea seamănă o zi cu alta atunci când ajung la birou pentru că în domeniul acesta cel puţin oamenii sunt foarte creativi şi te provoacă în permanenţă. Chiar dacă sunt tineri, sunt destul de maturi în prezent faţă de cum erau candidaţii din industrie în urmă cu cinci ani, spre exemplu, sunt mai puţin dispuşi să-şi schimbe atât de des jobul şi îşi duc sarcinile până la capăt“, explică Andreea Gorgonea, HR business partner al studioului King din România, funcţie pe care o ocupă din luna aprilie a anului trecut.
În 2013, King a recrutat mai mult de 40 de angajaţi, majoritatea cu experienţă în domeniu, pentru a pune bazele departamentelor pe piaţa locală, însă procesul de recrutare nu a fost uşor, mai ales pentru poziţiile care au intrat abia în ultimii ani pe piaţă şi pentru care speciliştii nu au avut timp să se formeze. Spre exemplu, compania a avut dificultăţi în a găsi candidaţi potriviţi pentru poziţii precum cea de producer, game designer sau de data scientist, având în vedere că în şcoală tinerii nu deprind competenţele necesare acestor joburi sau au prea puţine cursuri de profil în anii de facultate.
„Profesioniştii nu se rezumă numai la partea academică, deşi este importantă pentru noi şi vrem, în general, candidaţi care au absolvit Informatică, Cibernetică, Automatică. Dar contează mai mult ceea ce ştiu să facă efectiv, pentru că ceea ce învaţă în şcoală nu este adaptat la cerinţele reale ale jobului. Poate se mai face un curs de game design, spre exemplu, la facultate, dar, de obicei, mediul academic nu oferă pregătirea necesară pe toate domeniile, nu este la zi cu programa. Prin urmare, tinerii trebuie să înveţe mult singuri“, adaugă Andreea Gorgonea.
Pe de altă parte, cei mai mulţi candidaţi aplică pentru poziţiile de business performance manager (care lucrează alături de producer pentru a defini specificaţiile jocului, spre exemplu), dar şi pentru cele de dezvoltatori.
Ea precizează însă că în ultimii ani, odată cu apariţia pe piaţă a companiilor de profil şi a înteţirii competiţiei, şi nivelul de pregătire al specialiştilor a crescut, iar a fi programator sau programatoare este o normalitate, nu ceva ieşit din comun. De altfel, şi proporţia fetelor din cadrul companiei a crescut în ultimul an de la circa 15% până la 30% în prezent. Ele optează pentru joburi din zona grafică, pentru poziţii precm cea de dezvoltator, performance manager sau de data scientist.
Mai mult, numărul celor care vor să plece să lucreze în străinătate a scăzut şi piaţa i-a învăţat pe cei din IT să fie mai realişti, mai maturi, mai preocupaţi de dezvoltarea personală şi i-a forţat să îşi dea seama că titulatura de IT nu le asigură un job, ci că trebuie să dovedească ceea ce ştiu.
„Am mai observat că în ultimii cinci ani discrepanţele dintre salariile angajaţilor care lucrează chiar în cadrul aceleiaşi companii sau pe poziţii similare, cu acelaşi grad de senioritate au scăzut destul de mult. În 2007- 2008 aceste discrepanţe erau chiar şi mult mai mari de câteva sute de euro. Acum lucrurile s-au mai stabilizat, nici oamenii nu mai pleacă pentru câteva zeci de euro“, spune ea.
În continuare, cei din IT sunt printre puţinii angajaţi care pot spera la creşteri salariale, având în vedere că şi pe timp de criză veniturile acestora s-au majorat constant. În industria de jocuri, un programator junior poate câştiga de la 500-600 de euro în sus, iar odată ajuns la nivel de senior salariul acestuia poate atinge praguri şi de 1.500 sau 2.000 de euro, potrivit informaţiilor din piaţă. În cazul game tester-ilor care lucrează part-time însă salariul este mai mic decât venitul mediu pe economie (în jur de 350 de euro).
Fluctuaţie de personal zero
Până în prezent, singurele plecări ale angajaţilor din studioul King din Capitală au fost mutări sau misiuni în cadrul celorlalte subsidiare ale producătorului de jocuri din Barcelona sau Malmo, spre exemplu. Prin urmare, fluctuaţia de personal este zero.
„Când lucrezi într-un astfel de mediu (unde media de vârstă este de 28 de ani - n.red.) vrei ca oamenii să fie relaxaţi şi atunci nu ai cum să le impui un program fix, de genul 9-17. De aceea, fiecare poate să vină la birou oricând până în ora 11, nu încurajăm deloc statul peste program, avem zile de concediu suplimentare, mic dejun la birou, cafea, sucuri şi snackuri gratuite. Avem evenimente lunare la care aducem somelieri, spre exemplu, vrem să vină şi un nutriţionist, le oferim traininguri tehnice, dar şi de limbi străine şi fiecare îşi alege sistemul pe care vrea să lucreze“, mai precizează Gorgonea. În plus, compania vrea să includă, în curând, pe lista beneficiilor şi zona de sport.
În opinia sa, printre cele mai importante beneficii pe care compania le oferă angajaţilor se numără deplasările în străinătate pe care grupul le organizează cu toţi angajaţii de două ori pe an şi programul de inducţie prin care angajaţii abia intraţi în organizaţie sunt trimişi o lună la sediul din Stockholm (Suedia). Aici, fiecare angajat urmează o agendă pusă la punct de directorul de resurse umane împreună cu managerul său direct, intră în contact cu alţi angajaţi din studiourile King şi participă la diferite evenimente interne.
Andreea Gorgonea este de părere că ideea în sine a procesului de inducţie de care ar putea beneficia după angajare reprezintă un factor motivaţional puternic pentru candidaţi, care sunt nevoiţi să fie validaţi de şase oameni din companie (dintre care unul din board) înainte de a fi recrutaţi.
De altfel, în procesul de recrutare canidaţii au parte de diferite teste. Cine aplică pentru o poziţie de dezvoltator sau de game designer are de făcut o „temă“ (cum ar fi o aplicaţie), iar un data scientist dă un test tehnic la sediul companiei.
În prezent, angajaţii din biroul King din Bucureşti lucrează la un nou joc de tip Saga (anterior ei au dezvoltat Bubble Witch Saga şi au testat Candy Crush Saga, unul dintre cele mai populare jocuri de pe mobile şi Facebook din lume) şi la alte trei prototipuri de jocuri.
Anul trecut, trei dintre angajaţii King din Bucureşti au dezvoltat un alt joc similar Candy Crush denumit Gospo’s Great Adventure.
Grupul suedez King mai are studiouri şi în Barcelona, Berlin, Londra, Malmo şi Stockholm şi birouri în San Francisco, Malta şi Coreea. Printre cei mai mari producători de jocuri de pe plan local se numără Gameloft, Electronic Arts (EA) sau Ubisoft.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.02.2014
