Cum să combaţi migraţia când românii au salarii de 4-5 ori mai mici decât spaniolii sau italienii?

9 dec 2014 Autor: Adelina Mihai

Salariul mediu net din România, de 1.705 lei (384 euro) net pe lună este de patru ori mai scăzut decât cel al angajaţilor din Spania şi de cinci ori mai mic decât al celor din Italia sau din Germania, arată datele centralizate de ZF. Nevoia de venituri mai mari a „trimis“ peste 2,3 milioane de români la muncă în străinătate, iar fenomenul migraţiei nu va putea fi oprit, spun specialiştii.

Polonia, statul dat ca exemplu de urmat de către România, are un salariu mediu de 678 de euro net pe lună, cu 76% mai mare decât cel al românilor. Asemenea situaţiei din România, peste 2 milioane de polonezi au plecat la muncă în alte state (ponderea emigranţilor în totalul populaţiei fiind mai redusă decât în România, având în vedere că Polonia are 38 de milioane de locuitori, iar România are 20 de milioane), însă autorităţile poloneze au deja programe prin care vor să atenueze acest fenomen.

„Fenomenul migraţiei nu va putea fi oprit, dar acest lucru nu înseamnă că ţara va fi depopulată, acest pericol este exclus. Important este să ne uităm cu ce viteză ne apropiem de media UE, iar salariile cresc greu, de aceea, din punct de vedere economic şi instituţional, suntem la periferia Europei, alături de Bulgaria. Avem nevoie de o selecţie profesionistă a politicienilor, de diminuarea corupţiei şi de o mai bună organizare. În timp ce Polonia are programe de readucere a medicilor care au emigrat înapoi în ţară, la noi nici nu s-a vorbit vreodată de aşa ceva“, a spus profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie.

Profesorul Sandu spune că o parte dintre românii care au plecat la muncă în străinătate au ales această opţiune din lipsa locurilor de muncă, mai ales în perioada 1997- 1999, o perioadă de recesiune pentru economia României.

„Majoritatea românilor au plecat pentru că nu aveau veniturile coresupunzătoare cu educaţia sau cu aşteptările lor. Ei nu se raportează la veniturile medii din alte ţări, ci la cât câştigă vecinul care a plecat să lucreze în construcţii în Spania sau Italia sau la veniturile pe care le pot obţine cei dintr-o categorie profesională similară, cum sunt medicii. Aşa s-a ajuns ca românii cu calificări medii sau reduse să lucreze în Italia şi în Spania, pe şantiere de construcţii sau în domeniul curăţeniei, în timp ce în nordul Europei au plecat matematicienii, informaticienii şi medicii, adică românii cu un nivel înalt de calificare şi care nu au avut bariere de limbă“, a mai spus Dumitru Sandu.

În statele nordice, precum Suedia, Marea Britanie sau Finlanda, angajaţii câştigă de 6- 7 ori mai mult decât în România.

În opinia lui Mircea Comşa, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, mulţi dintre românii plecaţi la muncă în străinătate declară că vor să se întoarcă acasă, după ce îşi cumpără locuinţe şi maşini – adică fundamentul pentru un nivel de trai conform cu aşteptările.

„Mulţi vor să se întoarcă, însă nu putem estima câţi, câtă vreme nu ştim exact câţi au plecat. Probabil că diferenţele salariale din statistici sunt date şi de faptul că în statele europene există mai mulţi salariaţi bine plătiţi, ca pondere în totalul salariaţilor, faţă de situaţia din România, unde 5% dintre angajaţi au salarii de peste 1.000 de euro“, a spus Mircea Comşa. Într-adevăr, cele mai recente date de la Statistică arată că circa 190.000 de români câştigă peste 5.000 de lei brut pe lună, iar ponderea acestora reprezintă 5,2% din totalul salariaţilor care au muncit opt ore pe zi, timp de 23 de zile pe lună, la ultima anchetă realizată de INS (în 2012). În mai mult de jumătate dintre statele membre ale Uniunii Europene, salariul mediu pe economie depăşeşte valoarea de peste 1.000 de euro net pe lună.

„În ultimii 100 de ani, România nu a reuşit să îşi depăşească condiţia de ţară periferică a Europei, alături de Bulgaria. Iar acest lucru nu ţine de motive legate de economie, ci de proasta funcţionare a instituţiilor româneşti, de la cele care gestionează fonduri europene până la cele care au organizat voturile din diaspora. Cum să dezvolţi o ţară fără să îi iei în considerare pe cei care au plecat şi care vor să se întoarcă?“, a mai spus profesorul Dumitru Sandu.

În ultimii 100 de ani, România nu a reuşit să îşi depăşească condiţia de ţară periferică, alături de Bulgaria. Iar acest lucru nu ţine de motive legate de economie, ci de proasta funcţionare a instituţiilor româneşti, de la cele care gestionează fonduri europene până la cele care au organizat alegerile în diaspora.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.12.2014

 
Cuvinte cheie:
migratie
, salarii
, romani
, angajati
, munca
, venituri
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide