ZF 24

Cum se construiesc autostrăzi în România: în ultimele 5 luni pentru programul de infrastructură au fost luate de la UE doar 56 de milioane de euro, fonduri nerambursabile

Cum se construiesc autostrăzi în România: în ultimele...

Autor: Andreea Neferu

28.08.2014, 13:22 10307

În cinci luni de zile, din martie până în iulie, România nu a luat de la UE, pentru programul operaţional Trans­porturi (POS – T)  decât 56 de mili­oane de euro (11 milioane de euro pe lună în medie).

Într-un aseme­nea ritm, România va absorbi cele 3 miliarde de euro pe care trebuie să le mai ia de la UE (din exerciţiul financiar 2007-2013) până la sfârşitul anului viitor (16 luni) în 272 de luni, adică în peste 22 de ani.

Acest lucru se întâmplă în vreme ce infrastructura suferă cumplit, cheltuielile statului cu investiţiile s-au prăbuşit, iar constructorii se confruntă cu insolvenţe şi chiar falimente. Iar absorbţia cu care se laudă guvernul Ponta este pe proiectele începute de guvernul Boc.

România a absorbit, în şapte ani şi jumătate, prin programul de finanţare cu fonduri europene a infrastructurii POS-T o treime din cele 4,4 miliarde de euro pe care Bruxelles-ul le-a alocat pentru perioada 2007-2013. În timp ce România a reintrat în recesiune tehnică în ultimele două trimestre, pe fondul reducerii investiţiilor publice, banii europeni aşteaptă încă să fie cheltuiţi. România mai are la dispoziţie 16 luni pentru a lua de la Comisia Europeană circa 3 mili­arde de euro pentru dezvoltarea infrastruc­turii de transport.

Circa 1,4 miliarde de euro, echivalentul a 32,5% din banii alocaţi României prin POS-T în perioada 2007-2013, a reuşit să atragă România până la finalul lunii iulie pentru autostrăzi, căi ferate, metrou, aeroporturi şi transport naval, potrivit datelor de la Ministerul Fondurilor Euro­pene. În 2014, Ro­mânia a absorbit cir­ca 560 mil. euro, cea mai mare parte a ba­nilor fiind însă „trasă“ în luna februarie. Ulterior, de la lună la lună gradul de absorbţie a crescut timid, cu doar câeva milioane de euro pe lună.

Ritmul redus de absorbţie a banilor europeni pentru infrastructură în primele 7 luni vine în contextul în care statul a redus puternic şi investiţiile.

 

O investiţie din bani UE durează 5 ani

În 2013, o serie de proiecte finanţate din fonduri europene au fost finalizate, aşa cum sunt autostrăzile Lugoj-Deva (lot 1) sau Orăştie-Sibiu (loturile 1, 2 şi 4). O serie de alte proiecte de auto­străzi, aşa cum este Lugoj-Deva (lo­tul 4), au demarat în 2014, mai exact în ultimele câteva luni. Dacă la începutul verii se lucra pe doar 50 de kilometri de auto­străzi (pri­mul lot din Nădlac-Arad, lotul al treilea al autostrăzii Orăştie-Sibiu), până la finalul anului Româ­nia ar trebui să aibă în execuţie circa 200 de kilometri de autostrăzi. „A existat această discrepanţă între momentul fina­lizării unor proiecte mari în 2013 şi momentul pregătirii unor noi proiecte. Această pregătire a proiectelor trebuia începută încă din 2010, mai ales că durata de implementare a unui proiect pe POS-T e în medie de 5 ani“, spune Cosmin Drăgoi, managing partner al firmei de consultanţă în fonduri europene M 27 România.

În acest context, o creştere a gradului de absorbţie a banilor europeni din POS-T ar putea fi vizibilă abia începând de anul viitor, când de altfel pentru România va expira termenul până la care poate atrage sumele aferente exerciţiului 2007-2013.

„2014 a fost un an „de gol“, în care s-au pregătit proiecte. Dacă exista viziune strategică mai de mult şi se pregăteau din timp proiectele, nu mai discutam despre un astfel de an. Proiectele noi au început sau vor începe până la finalul anului, dar rambursările efective vor veni abia anul viitor“, mai spune Drăgoi.

Până acum, cea mai mare parte a banilor europeni absorbiţi prin POS-T au fost rambursări pentru proiecte demarate în perioada precedentului guvern, al lui Emil Boc. Spre exemplu, autostrăzile Orăştie-Sibiu (lot 1, 2 şi 4) sau Lugoj-Deva (lot 1), care au fost deschise circulaţiei anul trecut, au demarat în 2011, în perioada în care la Transporturi ministru era Anca Boagiu, membră a Cabinetului Boc.

1,1 mld. € absorbite de guvernul Ponta pentru proiectele guvernului Boc

În perioada guvernului Ponta au fost demarate investiţii precum autostrăzile Sebeş-Turda sau Lugoj-Deva (lot 4), finan­ţate tot din bani de la Bruxelles, însă lu­crările în cazul acestor proiecte abia au început în urmă cu câteva luni. Din luna mai a anului 2012, când la Palatul Victoria s-a instalat guvernul Ponta, România a absorbit prin POS-T circa 1,1 mld. euro, prepon­de­rent pentru proiecte lansate în guvernul anterior.

„Rămâne de văzut dacă vom reuşi să absorbim targetul de 80% din banii POS-T până la finalul anului viitor. Premisele sunt pozitive, dar există, evident, în continuare risc de decomitere“, mai spune Drăgoi.

Ţinta de absorbţie pentru acest an este de 1,1-1,2 miliarde de euro, potrivit unor declaraţii anterioare ale lui Cătălin Cos­tache, director al Direcţiei programare a Auto­rităţii de Management pentru POS-T.

El explica că situaţia absorbţiei de fonduri europene în primul semestru nu este „îmbucurătoare“, motivul fiind „perfor­manţa foarte slabă a circuitului lucrărilor, avizărilor, plăţilor şi rambursărilor“.

România a atras până la finalul lunii iulie circa 35,6%, echivalentul a 6,8 miliarde de euro, din suma totală pe care o poate primi de la Uniunea Europeană în exerciţiul financiar 2007-2013 prin cele 7 programe (POS-T, POS Competitivitate, Programul Operaţional Regional, POS Asistenţă Tehnică, POSDRU, POS Mediu, POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative).

Guvernul mai are la dispoziţie un an şi patru luni, adică până la finalul lui 2015, pentru a finaliza proiectele de investiţii începute şi pentru a „înghiţi“ restul de până la 19,2 miliarde de euro, cât înseamnă alocarea totală de fonduri structurale în perioada 2007-2013.

Anul trecut a fost cel mai bun an pentru absorbţia de fonduri europene, în contextul în care s-au făcut decontări pentru proiecte cu valori mari, suma nou intrată în 2013 fiind de 2,8 miliarde de euro.

Dintre toate cele şapte programe prin care România aduce în economie bani de la Bruxelles, cel mai bine stă Programul Operaţional Regional, cu o absorbţie totală de 1,85 miliarde de euro, iar podiumul este completat de programele de infrastructură  - PO Transport (1,4 miliarde de euro) şi PO Mediu (1,4 miliarde de euro).

Chiar dacă în 2013 de la UE au fost luaţi mai mulţi bani decât în toţi anii de la integrare încoace, bugetul de stat nu a obţinut sumele bugetate. Bugetul consolidat îşi bugetase 11,2 miliarde de lei (2,5 mld. euro) de la UE şi nu a luat decât 80% din aceşti bani, adică 8,9 mld. lei (2 mld. euro).

 

Care sunt cele mai mari proiecte de infrastructură de transport finanţate din fonduri europene

 

- Căi ferate: reabilitarea tronsonului Coşlariu-Sighişoara

Proiectul este cel mai mare contract de finanţare semnat prin Programul Operaţional Sectorial de Transport, având o valoare totală de circa 4,98 de miliarde de lei (1,1 miliarde de euro). Tronsonul are o lungime de 89,5 kilometri şi face parte din linia de cale ferată Braşov - Simeria, parte a Axei Prioritare 7 de transport paneuropean. După finalizarea lucrărilor trenurile de călători ar trebui să atingă o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră, iar cele de marfă de până la 120 de kilometri pe oră.

- Autostrăzi: construirea tronsonului Lugoj-Deva, lot 1

Autostrada, care a fost inaugurată la finalul anului trecut, a costat aproximativ 162 de milioane de euro, Uniunea Europeană contribuind cu 85% la finanţarea construcţiei. Tronsonul face parte din fostul Coridor IV paneuropean de transport, cunoscut în prezent sub denumirea de Axa prioritară 7, şi se află pe ruta care urmează să lege estul ţării, Constanţa, de vestul ţării, la Nădlac.

- Metrou: magistrala 5 din cartierul bucureştean Drumul Taberei

Tronsonul de metrou Drumul Taberei (Râul Doamnei) – Eroilor are o lungime de 6,22 kilometri şi va cuprinde nouă staţii de metrou. Cele mai recente estimări ale constructorului, firma italiană Astaldi, indică faptul că circulaţia pe magistrala de metrou Râul Doamnei - Eroilor 2 va fi deschisă în 2017.  Contractul de construire a metroului Drumul Taberei (Râul Doamnei) - Eroilor, inclus în noua magistrală 5 Drumul Taberei - Universitate - Pantelimon, se ridică la 215 mil. euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO