SUA este cea mai mare economie a lumii şi are cea mai puternică forţă militară şi de aceea orice politică adoptă liderii ţării are impact asupra stabilităţii economice şi sociale la nivel mondial. Cursa pentru preşedinţia SUA, care se va încheia anul viitor, îi aduce în prim plan pe candidaţii la cea mai influentă funcţie politică din lume.
Candidaţii republicani la preşedinţia SUA şi democrata Hillary Clinton, unul din concurenţii favoriţi, au poziţii divergente privitoare la politica externă pe care Statele Unite ar trebui să o urmeze pe viitor, scrie The Wall Street Journal.
Dezbaterea privitoare la rolul SUA în lume nu este una nouă, de-a lungul istoriei Americii oscilându-se între două extreme, retragerea sau implicare completă. Ceea ce s-a schimbat semnificativ, însă, este fundalul.
Acum, ameninţările la adresa securităţii Statelor Unite vin atât din partea unor actori non-statali, cât şi din partea unor naţiuni ostile. Competiţia la nivel economic şi cea militară cântăresc la fel de mult, iar experienţa intensă a războaielor fără sfârşit din Irak şi Afganistan pune sub semnul întrebării capacitatea Americii de a fi stăpână pe situaţie.
În acelaşi timp, nu există o poziţie clară în interiorul celor două partide tradiţionale americane. “Nu este extrem de util să se vorbească de o politică externă democrată şi o politică externă republicană pentru că există politici externe republicane, la plural, şi politici externe democrate, de asemenea la plural”, declară Richard Haass, fost consilier la Departamentul de Stat.
De partea republicană, noul context l-a făcut pe senatorul Rand Paul să afirme că Statele Unite au fost prea nerăbdătoare să intervină, în special în Orientul Mijlociu. În esenţă, acesta încearcă să readucă Partidul Republican la scepticismul pe care îl manifesta la începutul secolului XX cu privire la rolul SUA ca poliţist mondial.
Însă acelaşi context a generat poziţia diametral opusă a lui Marco Rubio, candidat din partea aceluiaşi partid. Rubio a manifestat recent poate cea mai agresivă poziţie cu privire la politica externă a Americii din rândul tuturor candidaţilor la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Acesta a declarat că va fi ghidat, ca preşedinte, de trei “piloni”: o forţă militară mai robustă, recurgerea la puterea Americii pentru protejarea economiei mondiale şi recurgerea la aceeaşi putere pentru promovarea valorilor americane.
Alţi candidaţi republicani se poziţionează la mijloc. Este cazul lui Chris Christie, care, într-un discurs recent, sublinia necesitatea “întăririi alianţelor existente şi crearea unora noi” pentru rezolvarea problemelor.
În ceea ce o priveşte pe Hillary Clinton, aceasta lasă să se înţeleagă că va fi mai agresivă decât actualul preşedinte Barack Obama în ceea ce priveşte politica externă.
Democrata Clinton se află în faţa unor decizii dificile. Ca secretar de stat, ea a făcut presiuni pentru intervenţie în războiul civil din Siria şi este susţinătoarea unei acţiuni militare multinaţionale în Libia pentru îndepărtarea lui Moammar Gadhafi.
În acelaşi timp, Hillary Clinton va trebui să se apere de republicanii care o acuză, pe ea şi pe colegii săi din cadrul administraţiei Obama, că s-au grăbit să retragă trupele americane din Irak.
Candidaţi la preşedinţie
Din partea democraţilor, Hillary Clinton şi-a construit cea mai amplă campanie din rândul posibililor candidaţi de până acum, cu Robby Mook, veteran al campaniei sale din 2008, drept candidat favorit la funcţia de manager de campanie. Clinton a renunţat la poziţia de preşedinte al Fundaţiei Clinton pentru a putea candida.
Bernie Sanders, senator independent, care se autocaracterizează drept socialist, intenţionează să candideze la preşedinţie ca democrat.
Din partea republicanilor, Rand Paul l-a desemnat pe Chip Englander, care s-a ocupat de campania de succes a lui Bruce Rauner pentru poziţia de guvernator al Illinois, drept manager de campanie.
În cadrul discursului în care-şi anunţa candidatura, Marco Rubio se autocaracteriza drept un lider al generaţiei următoare. “Prea mulţi din liderii şI ideile noastre aparţin secolului trecut”.
Ted Cruz şi-a lansat candidatura cu o rundă de apariţii TV. Şi-a stabilit sediul de campanie în Houston.
Ben Carson este un renumit neurochirurg acum retras din activitate, şi scriitor, de asemenea. Lui i se aduc meritele primei operaţii reuşite de separare a unor gemeni siamezi. În 2008 a primit Presidential Medal of Freedom din partea preşedintelui de atunci, George W. Bush.
Carly Fiorina a fost director în cadrul AT&T şi Lucent. Ca CEO al Hewlett-Packard în perioada 1999-2005, Fiorina a fost prima femeie care a condus una din cele mai mari 20 companii americane.
