Luna ianuarie a „contabilizat“ veşti preponderent bune de la principalii indicatori macro după creşterea economică surprinză-toare de 3,5% din 2013, dar mediul de afaceri nu a resimţit încă la nivelul propriilor afaceri avântul economiei din statistici şi nici populaţia nu simte o îmbunătăţire a nivelului de trai.
Motoarele producţiei industriale, care au reuşit să scoată economia din recesiune, au continuat să tureze peste aşteptări în ianuarie. Exporturile sunt în ascensiune, iar inflaţia atinge minim istoric după minim istoric. Chiar şi comerţul cu amănuntul a adus semnale încurajatoare la început de an, în timp ce bugetul şi contul curent al balanţei de plăţi au fost pe excedent. Totodată, percepţia pieţelor externe privind România s-a îmbunătăţit continuu ca urmare a semnalelor de redresare a economiei. Iar investiţiile străine sunt peste nivelul de la începutul anului trecut.
De cealaltă parte, construcţiile se prăbuşesc, povara creditelor apasă încă greu pe umerii românilor, insolvenţele rămân la un nivel ridicat, deşi au început să scadă, iar antreprenorii aşteaptă în continuare iniţiative care să încurajeze mediul de afaceri. Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, care evaluează previziunile analiştilor financiari cu privire la starea actuală a economiei, dar şi perspectivele pentru următoarele 12 luni, a scăzut în luna ianuarie, ca urmare a înrăutăţirii anticipaţiilor analiştilor financiari.
Antreprenorii au susţinut că fără o majorare a salariilor sau o reducere a preţurilor care se poate realiza doar prin scăderea TVA consumul va rămâne în continuare punctul slab al economiei locale. Guvernul a decis să majoreze pensiile şi salariile în acest an, dar măsurile au venit la pachet cu o creştere a fiscalităţii, după două valuri de modificări fiscale operate în 2013. Iar TVA a fost redusă doar la produsele de panificaţie, în timp ce cota standard a rămas la 24%. Modificările frecvente ale legislaţiei fiscale, numărul mare de taxe şi contribuţii şi plăţi aferente acestora, precum şi lipsa de transparenţă a autorităţilor în procesul de elaborare a legilor şi ordonanţelor de urgenţă în domeniul fiscal continuă să bulverseze oamenii de afaceri.
Deşi cerută în repetate rânduri de către oamenii de afaceri, relaxarea fiscalităţii rămâne incertă în 2014, reducerea CAS fiind deocamdată în ceaţă.
România este macrostabilizată. Dar, în timp ce majoritatea datelor macro sunt încurajatoare, dinspre economia reală semnalele sunt mai puţin optimiste şi persistă întrebarea când vor simţi românii „ieşirea din criză“, când cifrele seci şi reci ale economiei din statistici vor fi resimţite de oameni în buzunare, în îmbunătăţirea nivelului de trai.
PIB per capita în România este de doar 7.000 de euro, faţă de 32.000 de euro în zona euro, deci de patru ori mai redus, iar salariile sunt de 7-10 ori mai mici decât în Franţa, Germania sau Olanda.
„Veniturile Meda şi Vincon au fost în scădere în ianuarie anul acesta cu 5% şi respectiv 7% faţă de ianuarie 2013. Cred că situaţia socială a consumatorilor este mai rea decât anul trecut. Am cules informaţii din 400 de magazine din toată ţara în care ne vindem produsele şi am constatat că vânzările merg mai prost în general, nu doar la noi. Nu ştiu de unde apare creşterea la nivel macro, la noi nu se vede, spune Luchi Georgescu, antreprenoarea care controlează producătorul de mezeluri Meda şi producătorul de vinuri Vincon.
Analiştii amintesc că există un decalaj de minim şase luni până când românii vor resimţi performanţele indicatorilor macro.
„La nivelul populaţiei nu este neobişuit să nu se resimtă performanţa indicatorilor macro. Există două explicaţii. În mod natural până când ajung evoluţiile macro la nivelul consumului durează ceva vreme, cel puţin şase luni. Pe de altă parte, există un decalaj din ce în ce mai mare între diverse categorii de populaţie. Prosperitatea nu este împărţită în mod egal. Foarte puţini oameni au simţit creşterea economică de 3,5% din 2013“, a comentat Aurelian Dochia, analist economic.
Din harta business-ului României reiese o structură foarte polarizată a economiei, zece judeţe din România având 70% din business şi 80% din angajaţii din companii.
Un bucureştean cheltuie aproape 70% din veniturile lunare pe mâncare, utilităţi, chirie şi transport, după cum reiese dintr-o analiză realizată recent de ZF. La polul opus, pentru educaţie nu alocă nici 2% şi pentru haine şi pantofi nici 3% din bugetul lunar de circa 2.200 de lei, acestea fiind semne ale subdezvoltării economiei locale.
Deşi economia a făcut anul trecut un salt de 3,5%, după avansul de doar 0,6% din 2012, ritmul de creare a noilor locuri de muncă a fost anul trecut de aproape trei ori mai scăzut faţă de 2012. Numărul de salariaţi din economie a crescut în 2013 cu circa 49.000 de persoane, dar şi numărul de şomeri a crescut cu 49.000 de persoane, iar salariile au fost mai mari cu 3,7% faţă de anul anterior.
Pentru o ţară ca România creşterea economică trebuie să fie de 3-4%, după cum au recunoscut la unison reprezentanţii FMI, oficialii români şi analiştii, pentru a reduce decalajele structurale din economie şi a converge către nivelul de trai din zona euro.
Investiţii străine în creştere în ianuarie
Investiţiile străine directe au ajuns în ianuarie la 244 mil. euro, cu 8% peste nivelul înregistrat în prima lună din 2013.
Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 119 mil. euro, iar creditele intragrup 125 mil. euro, potrivit informaţiilor transmise de BNR.
Anul trecut investiţiile străine au totalizat 2,7 mld. euro, în creştere cu aproape 27% faţă de 2012, atingând maximul ultimilor patru ani.
În 2012, investiţiile străine au crescut pentru prima dată de la începerea crizei, cu 18,7%, la 2,14 mld. euro. Anul de graţie a fost 2008, când investiţiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro, după care au urmat trei ani de căderi continue. Volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini, evoluţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi. Totodată, activitatea investiţională este corelată şi cu aversiunea faţă de risc la nivel internaţional. Claudia Medrega
Excedent bugetar în prima lună a anului
Execuţia bugetară din luna ianuarie s-a închis cu un excedent de 1,5 mld. lei, reprezentând 0,23% din PIB, peste nivelul din ianuarie 2013, de 1 mld. lei.
Veniturile bugetului consolidat au început anul cu o creştere de peste 10% în ianuarie, după scăderea de 2% din ianuarie 2013, evoluţia fiind susţinută în principal de majorarea cu 18% a încasărilor din TVA şi creşterea cu circa 13% a încasărilor din accize ca urmare a cursului de schimb mai ridicat folosit la calculul acestor taxe.
Cheltuielile bugetului consolidat au depăşit 16 mld. lei, în creştere cu aproape 8% faţă de prima lună din 2013. Ponderea în PIB s-a menţinut însă la 2,4%. Ţinta de deficit pentru acest an a fost negociată cu instituţiile financiare internaţionale la 2,2% din PIB.
Anul trecut România a reuşit să atingă deficitul bugetar negociat cu FMI şi Comisia Europeană. Dar veniturile bugetului general consolidat s-au întors la un mediocru 31,7% din PIB, marcând astfel unul dintre cei mai „gri“ ani din punctul de vedere al colectării bugetare din ultimul deceniu.
Deşi au fost două valuri de modificări fiscale, veniturile nominale nu au avansat decât cu 3,6% faţă de 2012, adică sub inflaţia medie de anul trecut de 4%. Claudia Medrega
Salariul mediu net a scăzut cu 7,7% faţă de decembrie
Câştigul salarial mediu net a scăzut în ianuarie cu 7,7% (135 lei) faţă de luna anterioară, la 1.625 lei, având în vedere primele acordate în decembrie, dar şi încasările mici sau angajările pe bani mai puţini, cele mai mari reduceri înregistrându-se în industria calculatoarelor, în farma şi imobiliare.
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net, între 21% şi 25%, s-au înregistrat în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, tranzacţii imobiliare, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie. Comparativ cu ianuarie 2013, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5%. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.144 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (972 lei).
Indicele câştigului salarial real pentru ianuarie 2014, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 91,5% faţă de decembrie şi de 103,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Ana Maria Petcana
Insolvenţele rămân la un nivel ridicat. În ianuarie au fost în scădere
Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în ianuarie a scăzut cu 14,5%, la 2.054, de la 2.403 în perioada similară a anului trecut, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
În Bucureşti, Bihor şi Mureş au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în prima lună a anului - 360 (în creştere cu 52,5% faţă de 2013), 195 (cu 58,5% mai multe decât în prima lună a anului trecut), respectiv 150 de firme (Ă206%). La nivel naţional, în 29 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu procente de la 6% la 87%. Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, dar şi cele din construcţii şi din industria prelucrătoare. De asemenea, în prima lună a anului a fost suspendată activitatea pentru aproape 2.100 de firme, cu 23% mai puţine decât în ianuarie 2013.
Pe de altă parte, înfiinţările de noi firme s-au redus cu 4,5%, la 8.515. Anul trecut au intrat în insolvenţă peste 29.500 de companii, astfel că de la declanşarea crizei circa 130.000 de firme au ajuns în incapacitatea de a-şi plăti datoriile. Faţă de 2012, numărul insolvenţelor a crescut cu 10%, iar faţă de 2008 este dublu. Cristina Cuncea
Excedent de 388 mil. euro în ianuarie la contul curent al balanţei de plăţi
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în ianuarie un excedent de 388 mil. euro, peste nivelul de 267 mil. euro înregistrat în aceeaşi lună din 2013. Evoluţia a fost influenţată de reducerea deficitului balanţei comerciale (cu 58 mil. euro), majorarea surplusului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 54 mil. euro) şi creşterea surplusului balanţei transferurilor curente (cu 14 mil. euro). Contul curent reflectă relaţia economiei României cu exteriorul, incluzând intrările şi ieşirile de bunuri şi servicii, de venituri şi transferurile curente (banii trimişi de românii care lucrează în străinătate şi fondurile europene).
Excedentul de cont curent reflectă îmbunătăţirea exporturilor de bunuri şi servicii, dar şi declinul consumului şi nivelul redus al investiţiilor. România a revenit în 2013 pe excedent de cont curent pentru prima dată din 1990, iar surplusul s-a menţinut în primele şapte luni din an, după ce înainte de izbucnirea crizei economice mondiale
s-au înregistrat deficite de cont curent record, de peste 10% din PIB. Pe ansamblul anului trecut deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a redus cu 74%, la 1,5 mld. euro, de la 5,8 mld. euro în 2012, în principal pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale cu 3,95 mld. euro, la 3,4 mld. euro. Claudia Medrega
Se construieşte mai puţin
Lucrările de construcţii au continuat să scadă în ianuarie, înregistrând un declin de 7,4% faţă de aceeaşi lună a anului precedent.
În lipsa unor noi proiecte de infrastructură şi pe fondul reticenţei investitorilor privaţi de a porni noi lucrări, volumul de lucrări de construcţii a înregistrat o scădere de 1,6% anul trecut, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Dacă în prima jumătate a anului trecut aproape în fiecare lună s-au înregistrat scăderi în volumul de lucrări de construcţii, în al doilea semestru piaţa şi-a mai revenit.
Lucrările totale de construcţii au scăzut în 2013 comparativ cu 2008 cu circa 25%, în timp ce lucrările de infrastructură, un pilon al pieţei de profil, au cunoscut un declin de circa 8% în aceeaşi perioadă, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS.
Reducerea volumului de lucrări de infrastructură este direct corelată cu investiţiile de stat, care s-au redus cu 7,5% anul trecut, în contextul în care cheltuielile cu personalul ale statului au crescut cu circa 13,5%. Andreea Neferu
Ascensiune de 6% pentru consum în ianuarie după o creştere timidă în 2013
Consumul a crescut puternic în luna ianuarie, cu aproape 6% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, susţinut în special de vânzările de produse nealimentare. În prima lună din an însă au crescut şi vânzările de alimente, băuturi şi ţigări cu 5,8%, cel mai puternic avans din ultimul an.
Consumul a dat semne de revenire încă din toamna anului trecut, însă a accelerat puternic în decembrie şi ianuarie, acesta fiind un semn bun pentru întreg anul, jucătorii din comerţ şi analiştii aşteptându-se la un avans stabil, însă fără salturi spectaculoase. Consumul a avansat timid anul trecut cu 0,4%, salvat „pe ultima sută de metri“ de evoluţia din luna decembrie când românii şi-au redeschis portofelele pentru a cumpăra electrocasnice, mobilă şi haine. În acest context, românii au cheltuit anul trecut peste 136 de miliarde de lei (31 mld. euro) pe mâncare, haine, electrocasnice, mobilă şi carburanţi, cei mai mulţi bani mergând către produsele nealimentare (36,3%), retailerii de electrocasnice, modă şi mobilă simţind o revenire a apetitului de consum în special pe final de an.
În categoria bunurilor nealimentare INS include atât vânzările de mobilă, electroIT, haine şi cosmetice, cât vânzările de produse farmaceutice. Astfel, sunt analizate atât vânzările în magazine specializate, cât şi cele în magazinele nespecializate, fie ele fizice sau online. Cristina Roşca
Salt de 10% pentru producţia industrială în ianuarie
Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a făcut în ianuarie un salt de aproape 10% faţă de aceeaşi lună din anul trecut, ca serie ajustată. Industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, rămâne astfel unul dintre principalele motoare de creştere pentru economie în acest an. Veştile bune de la producţia industrială, care reflectă îmbunătăţirea cererii externe, completează tabloul semnalelor pozitive pentru ianuarie, venite de la alţi indicatori macro. Creşterea producţiei industriale a fost susţinută în ianuarie de industria prelucrătoare - cel mai important sector al industriei, în timp ce industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică au fost în scădere. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+12,3%), industria bunurilor de capital (+12,2%), industria bunurilor intermediare (+8,1%) şi industria bunurilor de uz curent (+6,9%). Industria energetică a scăzut cu 0,5%. Claudia Medrega
Noi minime istorice pentru inflaţie la început de an
Rata anuală a inflaţiei a coborât în ianuarie la 1,06%, iar în februarie a atins un nou minim istoric de 1,05%. Preţurile de consum au crescut în februarie cu 0,3% faţă de prima lună a anului şi cu 1,05% comparativ cu februarie 2013, potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În timp ce preţurile la mărfurile alimentare şi nealimentare au urcat cu 0,3% fiecare faţă de ianuarie, tarifele serviciilor au avansat cu 0,5%. Dintre alimente, cel mai mult s-au scumpit legumele (2,1%).
Prognoza BNR privind inflaţia din acest an este de 3,5%. Anul trecut rata anuală a inflaţiei a ajuns la 1,55%, nivelul minim al ultimilor 24 de ani, evoluţia fiind influenţată de producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie.
România a avut anul trecut pentru prima dată o inflaţie anuală de sub 2%, adică limita uzuală în ţările occidentale, pentru ca la începutul anului 2014 rata să se apropie de 1%. Trendul descendent al inflaţiei a încurajat relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie. BNR a tăiat dobânda-cheie până la minimul istoric de 3,75%. Claudia Medrega
Exporturile continuă ascensiunea, dar motoarele încetinesc
Exporturile au continuat trendul ascendent în luna ianuarie, dar ritmul a încetinit la 6,3%, după ce pe parcursul anului trecut s-au înregistrat şi creşteri de două cifre. Ritmul de creştere al exporturilor a devansat dinamica importurilor, de 4,6%.
În timp ce exporturile către ţările din UE au crescut în ianuarie cu 9,5% comparativ cu aceeaşi lună din 2013, exporturile către ţările din afara blocului comunitar au avut o scădere de 1,5%. Valoarea exporturilor a fost în ianuarie de 3,9 mld. euro.
Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute în ianuarie de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (41,4% la export şi 34,8% la import) şi alte produse manufacturate - 33,2% la export şi respectiv 29,9% la import. La nivelul întregului an 2013 exporturile au ajuns la un maxim istoric, aproape de pragul de 50 mld. euro, datorită producţiei agricole foarte bune şi noilor capacităţi de producţie din industrie, iar ritmul de creştere a fost de 10% comparativ cu 2012. În decembrie 2013 exporturile au depăşit cu 22,5% nivelul din acceaşi lună din 2013. Claudia Medrega
Ce spun oamenii de afaceri despre evoluţia businessurilor în prima lună din acest an şi ce estimări au pentru 2014
Luchi Georgescu, antreprenoarea care controlează producătorul de mezeluri Meda, cu afaceri de circa 27 mil. euro în 2012, şi producătorul de vinuri Vincon, cu o cifră de afaceri de 27 mil. euro.
Veniturile Meda şi Vincon au fost în scădere în ianuarie anul acesta cu 5% şi respectiv 7% faţă de ianuarie 2013. Cred că situaţia socială a consumatorilor este mai rea decât anul trecut. Am cules informaţii din 400 de magazine din toată ţara, în care ne vindem produsele şi am constatat că vânzările merg mai prost în general, nu doar la noi. Nu ştiu de unde apare creşterea la nivel macro, la noi nu se vede. Şi în luna februarie vânzările au fost mai slabe decât în februarie 2013, bilanţul pe luna martie nefiind încă gata.
Premisele sunt proaste, vânzările semnificativ mai mici. Speranţa moare însă ultima, noi am bugetat pe tot anul creştere cu 10%, care nu s-a arătat încă.
Am observat scăderea vânzărilor din momentul creşterii taxei pe valoarea adăugată. Soluţia ar fi scăderea TVA, reducerea taxelor şi impozitelor, a costului cu contribuţiile angajaţilor.
Organismele de control ar trebui să îşi facă treaba. Sunt producători care comercializează produse la preţuri de dumping la vin de exemplu, deşi ceea ce vând nu este vin, sau la raft ajunge carne al cărui preţ nu se justifică, astfel producătorii care au făcut investiţii sunt dezavantajaţi.
Alexandru Vlad, directorul general al Selgros, un business de 750 mil. euro.
În ianuarie stagnarea continuă, veniturile sunt în stagnare, piaţa este în stagnare.
Anul trecut, jucătorii din comerţul modern şi-a menţinut afacerile pe creştere datorită deschiderii de noi magazine (peste 200 în total).
Radu Timiş, omul de afaceri care controlează procesatorul de mezeluri CrisTim.
În ianuarie-februarie cifra de afaceri a crescut cu 20%, iar cantitativ a vândut mai mult cu 14,5%.
Pentru stimularea consumului este nevoie de reducerea TVA la produse din carne, la 9%, faţă de 25% cât este în prezent.
Noi suntem pe creştere datorită managementului bun. La finalul anului angajaţii vor primi bonusuri în funcţie de rezultatele companiei, implementăm o schemă de bonus.
Grupul CrisTim are bugetate afaceri în creştere cu 10%, până la 70 de milioane anul acesta. Faţă de anii anteriori, previziunile sunt mai prudente.
Dragoş Petrescu, proprietarul restaurantelor City Grill, Caru’ cu Bere, Hanul Berarilor şi Buongiorno.
În ianuarie am avut venituri în creştere cu 4,5% pe tot grupul. Valoarea bonului mediu nu a crescut, ci numărul de tranzacţii. În februarie s-a păstrat acelaşi trend, iar în prima jumătate a lunii martie veniturile au fost în scădere cu 2% datorită poziţionării zilelor de 1 şi 8 martie, însă se recuperează până la finalul lunii. Până la sfârşitul anului estimăm venituri mai mari cu 7%.
Mihai Marcu, preşedintele consiliului de administraţie al operatorului de servicii medicale private MedLife.
În ianuarie veniturile au fost în creştere cu 14-15% faţă de ianuarie 2013 pe aceleaşi linii de business. Acest rezultat l-am avut fără să luăm noile linii de business în calcul. Am încheiat la începutul acestui an noi contracte mari cu companii şi persoane fizice, pe tot anul 2014 aşteptăm o creştere. În acest an, cifra de afaceri estimată pentru MedLife este de 81-83 milioane de euro. Mirabela Tiron
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.03.2014
