Fermierii sunt de obicei foarte vocali în a-şi cere drepturile, iar manifestările lor sensibilizează şi populaţia.
Agricultorii, pentru că exportă produse perisabile, sunt cei care simt cel mai rapid pe pielea lor răzbunarea Rusiei. Ei au cerut să fie compensaţi material pentru pierderile provocate de sancţiunile Rusiei, iar UE s-a grăbit să le dea bani. Sectorul agricol european este puternic subvenţionat, primind cea mai mare alocare de fonduri europene.
Potrivit cotidianului rusesc Kommersant, preţul cărnii a crescut cu 6% la Moscova de când a fost anunţat embargoul. În acelaşi timp în Sankt Petersburg preţul cărnii de porc a crescut cu 23,5%, iar cel al cărnii de pui cu 25,8%.
În aceste condiţii Rusia a revenit asupra embargoului şi a scos mai multe produse interzise, printre care somoni şi păstrăvi, produsele lactate fără lactoză, vitamine, sau aditivi alimentari, scrie EUobserver.
Cum explică Putin interzicerea importurilor de produse alimentare? „În primul rând este o măsură care vine în sprijinul producătorilor ruşi, precum şi una de deschidere a pieţelor noastre către naţiuni şi producători care vor să coopereze cu Rusia şi sunt pregătiţi pentru o astfel de cooperare“.
Decretul lui Putin prevede ca embargoul să dureze un an. Este oare suficient timp pentru a încuraja producţia autohtonă de alimente? Dacă nu, de ce s-ar mai obosi producătorii locali să îşi dezvolte producţia?
Sondaje naţionale privind interdicţia nu au fost publicate în Rusia, dar potrivit unui sondaj informal realizat de o agenţie rusească de presă 91% din respondenţi sprijină embargoul şi doar aproximativ 7% sunt împotrivă. Embargoul serveşte scopurilor propagandistice ale lui Putin, adâncind prăpastia dintre marea majoritate a ruşilor patrioţi şi mărunta minoritate a susţinătorilor Occidentului, potrivit The New Yorker.
Evaluări mai realiste ale politicilor izolaţioniste ale lui Putin se pot întâlni în puţinele canale media ruseşti care refuză să urmeze linia impusă de guvern.
Interzicerea importurilor de alimente îi va afecta puternic şi pe ruşii de rând, nu doar pe cei proaspăt îmbogăţiţi, care au pretenţii culinare. Pe aceştia din urmă Putin îi suspectează că pactizează cu Occidentul.
„Patriotismul culinar este doar o vorbă în vânt. Ingredientele pentru produsele noastre alimentare sunt 80% europene sau americane“, a declarat pentru Radio Svoboda Dmitri Potapenko, fondator al Piatiorocika, unul dintre cei mai mari retaileri alimentari din Rusia.
Primul mandat al lui Putin ca preşedinte, între 2000 şi 2008, a fost marcat de o prosperitate fără precedent în Rusia, determinată în principal de creşterea preţurilor la energie. Acest lucru i-a permis lui Putin să-şi cimenteze statutul ca singur centru de putere şi să aibă succes în a controla canalele media şi în schimbarea sistemului electoral pentru ca acesta să-i fie favorabil.
Pe 6 august Rusia a impus un embargou asupra importului majorităţii alimentare din UE, SUA, Australia, Canada şi Norvegia, ca răspuns la sancţiunile economice impuse de acestea pe fondul acţiunilor militare ale Rusiei din Ucraina.
