ZF 24

De ce vând pensionarii usturoi?

De ce vând pensionarii usturoi?

Autor: Ovidiu Neacşu

09.10.2013, 14:39 3489

Citind articolul de ieri al Ioanei Petrescu, consilierul pe probleme economice al primului ministru, am constatat, fără surprindere, acelaşi discurs pe care îl practică politicienii români, indiferent de culoarea politică: nu sunt destui bani la buget din cauza indisciplinei fiscale şi din această cauză, statul asistenţial are de suferit iar bunurile publice sunt oferite în mod inadecvat.

Articolul face referinţă la mai mulţi indicatori ce plasează România în coada clasamentelor la calitatea vieţii celor vârstnici şi la ponderea veniturilor bugetare în PIB. Ceea ce nu ne spune autoarea este că România se clasează de 23 de ani pe locuri defavorabile în mai multe clasamente.

Spre exemplu, în Ease of Doing Business 2012, realizat de Banca Mondială, România se clasează pe locul 72, după Bulgaria (66), Botswana (59) şi Tunisia (50). Danemarca se situează pe 5, Finlanda pe 11, iar Franţa pe 34. Ce ar trebui să înţelegem din asta? Că antreprenorii români deja plătesc costurile dificultăţilor cu care se confruntă zi de zi şi fac risipă de resurse tocmai din cauza aparatului statal, care acum le cere şi bani pentru serviciile şi condiţiile pe care le promite, dar nu le oferă.

De unde ştim că aparatul statal este principalul vinovat pentru dificultăţile în desfăşurarea afacerilor? De la World Economic Forum, cu al său Indice al Competitivităţii Economice 2012-2013. România se găseşte pe locul 76, puţin mai sus decât Marocul. Indicele, însă, este compus din mai mulţi sub-indici, dintre care amintesc: Încrederea în politicieni (loc 141/148), Favoritismul în deciziile funcţionarilor publici (loc 137/148) şi Risipa banilor publici (loc 134/148). În cadrul aceluiaşi studiu, factorii care influenţează negativ mediul de afaceri au fost identificaţi ca fiind Impozitele (17,8% din respondenţi), Corupţia (13,4%) şi Reglementările (11,8%). Acum ne putem întreba, retoric, „De ce sunt românii reticenţi la plata taxelor?”

Povestea bătrânei care este nevoită să vândă usturoi pentru un venit suplimentar este emoţionantă şi ştim cu toţii că nu este doar un caz izolat. Însă, înainte de a căuta soluţii pentru viitor, este necesar să ne uităm la trecut şi să ne întrebam de ce s-a ajuns aici. Bătrâna respectiva a muncit, probabil, zeci de ani într-o întreprindere, iar din salariul ei au fost oprite la sursa contribuţii pentru pensie, statul promiţându-i că la bătrâneţe va avea o pensie “decentă”. De ce este acum acea pensie una “indecentă”?

Poate pentru că sistemul pensiilor de stat, numit PAYG (pay as you go) presupune ca pensiile de astăzi să fie plătite de cei care sunt activi astăzi, cu promisiunea ca peste 40 de ani, pensiilor acestora să fie plătite din contribuţiile celor activi atunci? Şi poate pentru că numărul de persoane active nu este unul constant? Poate şi pentru că suma contribuţiilor nu se multiplică în sistemul de stat, nu adună dobânzi sau randamente, ci rămâne cel mult constantă, dacă este actualizată cu inflaţia.

Există alternative care şi-au dovedit eficienţa: fondurile private de pensii din România au adus un randament anualizat, de la lansare şi până astăzi, de 8,2%. Adică, pe lânga suma cu care au contribuit, viitorii pensionari au deja mai mulţi bani în cont.


Mai mult, exemplul sistemului de pensii private din Chile ne arată nişte cifre încurajatoare: salariaţii care au contribuit timp de 40 de ani primesc pensii echivalente cu 87% din salariul mediu, iar 73% din acestea sunt reprezentate de randamente şi dobânzi!

Ştiu că este nevoie de viziune şi de un efort uriaş pentru implementarea unui astfel de sistem, în timp ce se face trecerea dinspre cel public şi încă mai trebuie acoperite pensiile celor care nu mai pot fi transferaţi, însă promisiunile şi speranţele actuale nu plătesc pensii viitoare.

De ce am perpetua acest sistem şi de ce am cere şi mai multe taxe de la cei care sunt activi în acest moment? Ca să le promitem şi lor tot pensii decente? Eu, unul, nu vreau să vând usturoi la bătrâneţe.

 

Ovidiu Neacşu, Membru fondator al Asociaţiei Forţa Nouă şi Vicepreşedinte SoLib (www.solib.ro)

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO