România, în top 10 în UE după preţul la motorină. La salarii suntem pe penultimul loc

De ieri benzina costă mai mult în România decât în Austria. Blănculescu: Guvernul a făcut asta pentru viaţa şoferilor

2 apr 2014 Autor: Roxana Petrescu

  • Benzina în România, al cincilea producător de petrol la nivel european care-şi acoperă 40% din necesarul intern de petrol, este de ieri mai scumpă decât în Austria sau Luxemburg, printre cele mai bogate state din UE, dar sărace în resurse.

  • La motorină, scumpirea de 1 aprilie a propulsat piaţa locală în primele zece state în funcţie de preţ, în compania „selectă“ a unor ţări precum Marea Britanie, Suedia sau Danemarca şi înaintea unor economii precum Germania sau Franţa.

  • De ieri preţurile la carburanţi au crescut cu 41 de bani pe litru, cu aproape 7% de pe o zi pe alta, aceasta fiind cea mai mare scumpire aplicată vreodată peste noapte.

  • Aşa cum au anunţat, de dragul profiturilor, petroliştii nu au internalizat nimic din această scumpire, transferând totul către consumatori. Guvernul spune însă că a luat această măsură pentru a proteja viaţa şoferilor de şoselele „anacronice“ pe care circulă, banii din acciză urmând să fie alocaţi pentru drumuri noi.

Ieri, la 6:18 dimineaţa, preţurile carburanţilor Petrom din benzinăria de pe strada Lucreţiu Pătraşcanu au crescut cu 41 de bani pe litru, după ce guvernul Ponta a mers mai departe cu introducerea accizei de 7 cenţi pe litru.  Dacă pe 31 martie seara un litru de benzină standard 95 costa 5,920 de lei la staţia Petrom amintită mai sus, acum el costă 6,330 lei, cu 41 de bani în plus. Un litru de motorină extra care costa 5,950 lei a ajuns la 6,360 lei, cu aproape 7% mai mult. Benzina extra 99 a ajuns să coste 6,810 lei pe litru. Reprezentanţii Petrom nu au comentat până la închiderea ediţiei.

Exclusiv ZF Corporate:

- evoluţia consumului de benzină şi motorină în perioada 2009-2013

- evoluţia preţurilor la pompă pentru benzină şi motorină în perioada 2008-2014

„Cei 7 eurocenţi pe litru corespund unei creşteri a preţului de 0,41 de lei pe litru (0,35 de lei acciza şi 0,06 lei TVA)“, spun reprezentanţii KMG Rom­pe­trol. Potrivit acestora, media preţurilor de ieri în re­ţea­ua de benzinării Rompetrol, al doilea cel mai mare jucător din piaţa locală, a fost de 6,28 de lei pe litrul de benzină Efix şi 6,35 de lei pe litrul de motorină Efix.

 

De ce a fost introdusă această taxă?

„Guvernul este obligat să aplice această măsură având în vedere mulţi factori, printre care şi viaţa şoferilor. În ultimii 10-15 ani, de când transportul pe şosea a luat un avânt considerabil, foarte multe vic­ti­me au căzut pradă şoselelor noastre anacronice. S-a ajuns la concluzia că trebuie luată o măsură pentru a accelera construcţia de autostrăzi“, a declarat Ionel Blă­culescu, consilier economic al premierului Victor Ponta în cadrul emisiunii ZF Live de ieri. Creşterea de 41 de bani a fost estimată de petrolişti înainte de apli­carea accizei şi în ciuda negocierilor dintre stat şi companiile de profil, scumpirea a fost aplicată întocmai, în ciuda faptului că toţi jucătorii din piaţă au estimat contracţia cererii cu circa 1-3% după aplicarea acestei noi taxe.

 

Toată scumpirea, transmisă către consumator

„De ce să împărţim scumpirea? Nu am văzut în alte ţări să se împartă aceste scumpiri pentru că până la urmă sunt bani care ajung exclusiv la guvern, nu la com­panie. Mie mi-ar plăcea ca preţurile să fie mai mici pentru că ar cumpăra consumatorii mai mult“, spunea la finalul anului trecut Manfred Leitner, mem­bru al directoratului OMV responsabil de ra­finare şi marketing, întrebat dacă grupul austriac, ac­ţio­narul majoritar al Petrom, nu a luat în calcul inter­na­lizarea unei părţi din această scumpire astfel încât să protejeze cererea oricum slăbită de criză.

Anul trecut Petrom a ajuns la un profit record de un miliard de euro.

Şi reprezentanţii KMG Rompetrol au declarat că introducerea taxei de 7 cenţi pe litru este un element inde­pen­dent de activitatea ope­ra­ţio­nală a companiei. „Aceste companii ne vând nouă la cotaţiile inter­naţionale, spun că nu doresc şi nu sunt de acord să ab­soar­bă din profitul lor parte din această acciză, însă o vor face cu sau fără voia lor pentru că printr-o scădere a cererii pierderea ob­ţinută este cu mult mai mare decât dacă soli­da­ri­zează şi absorb o parte din această acciză“, a mai spus Blănculescu.

Potrivit acestuia, im­pac­tul scumpirii carbu­ran­ţilor „nu poate fi într-atât de dur şi de greu asupra activităţii eco­nomice.“ „Anticipez pentru urmă­toa­rele 3 luni ca preţul să scadă cu cel puţin 50% din această creştere de 41 de bani şi litrul de la 6,22 să coboare puţin sub 6 lei“.

 

Cerere inelastică

În ciuda creşterilor de preţ, de-a lungul anilor cererea de carburanţi s-a dovedit a fi inelastică. De exemplu, dacă în 2009 un litru de benzină costa circa 3 lei, iar consumul a fost de 5,9 milioane de tone, anul trecut preţul mediu a fost de circa 6 lei, iar consumul în volume s-a menţinut.

„Nu există explicaţie economică. Având în vedere că toate aceste companii vând un produs petrolier pe care l-au obţinut foarte ieftin, la 20 de dolari şi îl vând cu 100 de dolari pe baril, înseamnă că au o rezervă de 80 de dolari pe baril din care pot face orice. Adică poate să scadă consumul pentru că oricum nu-i interesează, câştigă foarte mult din această diferenţă“, a mai spus Blănculescu.

Ionel Blănculescu, consilier economic al premierului Victor Ponta, la ZF Live: Aceste companii ne vând nouă la cotaţiile internaţionale, spun că nu doresc şi nu sunt de acord să absoarbă din profitul lor parte din această acciză, însă o vor face cu sau fără voia lor pentru că printr-o scădere a cererii, pierderea obţinută este cu mult mai mare decât dacă solidarizează şi absorb o parte din această acciză.

 

Jucătorii din piaţă spun că scumpirile reflectă strict creşterea accizei, că vor avea un efect pe ter­men scurt, dar că pe termen lung cererea se va redresa. „Creşterea de preţ la carburanţi în reţeaua Gazprom Petrol Stations reflectă strict creşterea accizei, care se aplică de la 1 aprilie“, spune Ileana Bălţatu, director executiv downstream şi director adjunct al NIS Petrol România, companie care deţine 15 benzinării sub brandul Gazprom pe piaţa locală. Ileana Bălţatu nu a dorit să precizeze concret cu cât au crescut preţurile de la 1 aprilie.

„ Pe termen scurt, vânzările vor scădea pentru că anu­miţi consumatori s-au aprovizionat înainte de creş­terea accizei, iar pe termen lung piaţa va reveni la nivelul anterior“, estimează reprezentanta NIS Petrol România. Potrivit acesteia, a fost o uşoară creştere a cererii în anumite staţii, „dar aceasta nu s-a datorat numai unor aprovizionări suplimentare ge­ne­rate de creşterea accizei, ci şi de faptul că în ultima zi a lunii clienţii corporativi care alimentează utilizând cardurile de carburat îşi fac de obicei plinul pentru a-şi putea determina consumul.“

Reprezentanţii MOL şi ai SOCAR nu au răspuns întrebărilor ZF.

 

Companie de logistică: Acciza va genera costuri suplimentare pentru stat

Returnarea a patru din cei şapte eurocenţi cât reprezintă noua acciză pe carburanţi ar putea genera costuri suplimentare, creşterea birocraţiei şi în final un profit zero dacă nu chiar o pierdere pentru guvern, în opinia şefului uneia dintre cele mai mari firme de transport şi logistică de pe piaţa locală.

„Statul pentru a recupera 3 lei de obicei plăteşte 4 lei pe plicuri şi înştiinţări, personal şi timp, ceea ce este absurd. Ce face acum guvernul cu acciza? Întâi ia banii din motorină. După care transportatorii trebuie să vină cu facturile pentru a recupera suma de bani. Dar nu ne este clar cum se va face acest lucru. Aceşti transportatori vor veni cu teancuri de facturi ce vor trebui procesate, adică statul va avea nevoie de un nou aparat birocratic pentru a procesa aceste facturi. Păi tocmai acest aparat birocratic nu ar putea costa mai mult decât câştigă statul din această acciză pentru transportatori? Care este scopul? Să creeze noi locuri de muncă pe banii din acciză?“, a spus Cătălin Olteanu, directorul general al FM Logistic.          

Premierul a precizat că prin returnarea accizei vor fi sprijiniţi transportatorii corecţi, iar cei care fac evaziune fiscală şi nu cumpără motorină cu factură vor fi lăsaţi în afara acestui sistem de compensare.

„Ideea este că cine nu cumpără cu factură înseamnă că a furat şi nu îl interesează deloc acciza deoarece el obţine acea motorină mai ieftin din start. Cel care fraudează consumul de combustibil pe acela nu-l disciplinezi cu cei 4 eurocenţi. Mai mult, aşa cum am văzut evaziune cu recuperarea de TVA, vom vedea acum evaziune cu recuperarea de acciză la motorină, iar acest lucru nu va face decât să îngreuneze sistemul“, a subliniat Olteanu. (Bogdan Alecu)

 

 

„Suntem o ţară cu resurse! De ce să nu avem carburanţi ieftini?”

Felix Pătrăşcanu, unul dintre cei trei acţionari ai companiei de curierat FAN Courier, cel mai mare jucător privat de pe această piaţă, cu afaceri de 60 mil. euro, spune că ieri a vorbit toată ziua despre impactul negativ al accizei pe carburanţi.

„40% din costurile companiei sunt cu combustibilul. În urma introducerii acestei accize am calculat că ne vor creşte cos­turile cu 7-8%. Această acciză are un impact urât asupra cos­turilor companiei, care vor creşte, are impact şi asupra in­ves­tiţiilor şi profi­tu­lui implicit.“

Mai mult, Pătrăşcanu spune că este convins că banii din acciză nu se vor duce în proiecte pentru îmbunătăţirea infrastructurii. „S-a tot spus că dacă nu se introduce acciza nu vor fi bani de pensii sau că banii vor fi folosiţi în proiecte de infrastructură, sunt convins că nu se vor duce aici.“

În ultimii zece ani, bugetul Transporturilor a fost de 25 de miliarde de euro, bani cu care s-au construit 645 de kilometri de autostrăzi.

În opinia lui, statul ar fi trebuit să facă un efort să reducă numărul de angajaţi din sistemul bugetar, să reducă toate cheltuielile, nu doar să îngreuneze mediul privat cu taxe în plus. „Nu au gândit bine, nu pot avea o scuză pentru acest lucru. Vor creşte tarifele nu doar la transport, ci la toate produsele, ce nu ţine acum de transport? Şeful nostru de flotă a încercat să ne facă o surpriză şi să alimenteze înainte de această scumpire, erau însă cozi infernale la benzinării.“

Antreprenorul spune că guvernanţii ar trebui să ia măcar şi câteva măsuri care să susţină mediul privat, „să compenseze introducerea acestei accize prin reducerea costurilor cu forţa de muncă, scutirea impozitului pe profitul reinvestit“. „S-a tot spus că ne aliniem astfel la preţurile carburanţilor din alte ţări, dar noi suntem o ţară cu resurse proprii, de ce să nu avem carburanţi mai ieftini, să avem măcar acest atu?“ (Mirabela Tiron)

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.04.2014

 

 
Cuvinte cheie:
benzina
, costuri
, guvern
, romania
, viata
, austria
, soferi
, crestere
, refuz
, scumpire
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide