Nivelul ridicat al Dunării în Germania, Austria, Slovacia şi Ungaria şi restricţiile de circulaţie impuse de autorităţile de acolo au blocat mai multe nave româneşti încărcate cu marfă, ceea ce le provoacă transportatorilor pierderi de milioane de euro.
„Este o situaţie grea. Un convoi format din două nave cu marfă este blocat în Germania, 60 de barje şi trei împingătoare sunt blocate în Ungaria, 20 de barje şi 3 împingătoare sunt blocate în Serbia, două împingătoare şi 10 nave sunt blocate în Austria, iar un împingător şi cinci nave sunt blocate în Slovacia. Ne-am mai confruntat cu astfel de situaţii, însă niciodată la acest nivel“, a spus Constantin Hărţan, directorul general al Navrom Galaţi, cel mai mare transportator de marfă pe Dunăre, cu afaceri de 50 de milioane de euro şi 7 milioane de tone de marfă transportate anul trecut. Navrom face parte din grupul TTS, unul dintre cei mai mari operatori de transport din România de pe segmentul de transport integrat naval, fluvial şi feroviar, controlat de omul de afaceri Mircea Mihăilescu. Regensburg (Germania), Krems (Austria), Bratislava, Dunaujvaros (Ungaria) sunt câteva din punctele în care navele Navrom sunt blocate.
În Germania, Slovacia, Austria şi Serbia autorităţile au oprit circulaţia navală, potrivit reprezentantului Navrom. Dunărea reprezintă „coloana vertebrală“ a transportului pe apă în Europa, milioane de tone de marfă fiind transportate anual pe fluviu.
Deşi viitura formată pe cursul superior al fluviului (Germania, Austria) nu a ajuns încă în România, jucătorii locali simt deja efectele dezastruoase. Revărsarea fluviului care a provocat cele mai grave inundaţii din ultimii peste zece ani în Germania, calificate ca „o catastrofă naţională“, i-a afectat şi pe austrieci, slovaci, iar acum pe unguri, unde a ajuns viitura. Potrivit estimărilor făcute de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, la intrarea în România Dunărea va atinge în perioada 13-15 iunie o valoare maximă estimată la 10.500 de metri cubi pe secundă. Rovana Plumb, ministrul mediului şi schimbărilor climatice, declara în urmă cu câteva zile, citată de Mediafax, că autorităţile au luat toate măsurile pentru a preveni efectele unei eventuale viituri pe Dunăre în România.
„Lucrăm la 30% din capacitate, transportăm doar 70.000 de tone faţă de 250.000 de tone într-o decadă. Luna aceasta ne aşteptăm la jumătate din veniturile de 4,5-5 milioane de euro pe care le obţinem într-o lună normală din cauză că este blocată navigaţia“, a spus Constantin Hărţan. Compania Navrom transportă îngrăşăminte, cărbune, minereu şi alte mărfuri.
„Probabil că vom opri şi convoaiele ce au plecat acum dacă va veni viitura pe Dunăre în România“, a spus el. Navrom Galaţi operează 450 de nave nepropulsate (barje), 20 de împingătoare şi zece nave propulsate, potrivit oficialului companiei.
Un transportator din Brăila: Dacă vor fi afectate de inundaţii culturile de cereale, atunci este o problemă
Gheorghe Antistescu, proprietarul companiei de transport marfă pe Dunăre Romnav Brăila, cu 33 de de ani experienţă în domeniu, spune că în acest an se confruntă cu cea mai dificilă situaţie de când lucrează în domeniu. Dacă în urmă cu nouă luni activitatea companiei a fost afectată de lipsa contractelor pentru transportul materialelor de construcţii, în absenţa unor investiţii publice în infrastructură, o posibilă distrugere a culturilor de cereale din străinătate din cauza inundaţiilor provocate de Dunăre ar putea lăsa compania şi fără contracte cu producătorii de cereale.
„Dacă vor fi afectate culturile de cereale, grâu şi orz în Ungaria sau Serbia, atunci şi activitatea noastră va fi afectată, dat fiind că avem contracte cu producătorii de cereale.“
El spune că „nu ne afectează ce se întâmplă acum pe Dunăre, navigaţia blocată, pentru că nu avem ce munci de nouă luni. La noi este demult criza“.
Circa 35-40% din mărfurile transportate pe Dunăre sunt cereale, restul materiale de construcţii, cărbune, minereuri, potrivit lui.
Anul trecut firma Romnav a transportat jumătate de milion de tone de marfă, cărbuni, cereale, materiale de construcţii. „De nouă luni cei 150 de angajaţi pe care îi am sunt în şomaj din cauza că nu avem activitate, de când s-au oprit construcţiile la infrastructura rutieră. Transportam materiale de construcţii. Sperăm ca statul să deblocheze finanţările“. În ultima perioadă investiţiile publice în infrastructură au fost reduse în timp ce fondurile structurale alocate prin Programul Operaţional Sectorial Transport sunt momentan suspendate.
Un milion de euro în supraînălţarea digului din Insula Mare a Brăilei. O posibilă inundaţie ar afecta 70.000 de hectare cultivate cu cereale
Lucian Buzdugan, directorul fermei de 55.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei, controlată de firma Agricost, spune că pentru a preveni inundaţiile, firma supraînălţat pe 50 de kilometri, cu un milion de euro, digul de 154 de kilometri.
„Ne-am pregătit pentru o eventuală viitură pe Dunăre. Am supraînălţat digul cu un metru în locurile în care consideram că există pericol să intre apa şi să inunde insula. Cred că nu va fi însă cazul de inundaţii, însă niciodată nu poţi să fii sigur“, a spus Lucian Buzdugan.
În Insula Mare a Brăilei, firma produce anual 300.000 de tone de cereale, grâu, porumb, orz, floarea soarelui, rapiţă.
„Nu cred că nivelul Dunării va depăşi aici 6,27 metri, doar în cazul unei conjuncturi nefavorabile, provocată şi de precipitaţii în perioada în care ar ajunge viitura, ar putea depăşi acest nivel“. Buzdugan spune că o posibilă inundaţie ar provoca pagube imene. Pe insulă trăiesc 6.000 de persoane, potrivit lui.
Ce spune Hidroelectrica: Se golesc barajele pentru a face loc apelor noi
„Nu este niciun risc de inundaţie. Acum, debitele Dunării sunt de 8.500 de metri pe secundă. În aprilie de exemplu am avut debite de 12.300 de metri pe secundă şi nu am avut nicio problemă. Potrivit informaţiilor furnizate de Apele Românie, maximul viiturii va fi înregistrat în urmatoarele 2-3 zile, când am putea ajunge la 9.800-10.000 de metri pe secundă, ceea ce într-adevăr înseamnă ceva peste situaţia normală. Marile probleme au avut loc în Germania, dar o bună parte din debite s-a pierdut pe parcusul fluviului. Între timp s-au oprit şi ploile. Toate ţările riverane fac o gestionare comună a debitelor Dunării. Se golesc barajele pentru a face loc apelor noi, lucru pe care l-am făcut şi noi. Pe noi ca şi companie această situaţie ne afectează productivitatea la Porţile de Fier II, unde trebuie să deversăm apa. Ce trece peste un debit de 8.500 de pe metri pe secundă se deversează pentru că nu este economic pentru noi să uzinăm această apă. Sunt deversări controlate“, a explicat Remus Borza, avocatul care controlează compania Euro Insol, admnistratorul judiciar al Hidroelectrica. Roxana Petrescu
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
