România va afla cel târziu în luna februarie dacă mai merită să susţină proiectul Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI), prin care gazele naturale azere ar ajunge în Europa traversând Marea Neagră în stare lichefiată până în portul Constanţa.
„Eşecul gazoductului Nabucco de a fi selectat ca rută înspre piaţa europeană pentru gazul azer a crescut şansele de realizare ale AGRI, iar studiul de fezabilitate arată pozitiv“, a declarat Mitică Savu, directorul companiei de proiect.
AGRI a fost lansat în 2010, când ministru al economiei era Adriean Videanu. Proiectul presupune transportarea gazului prin conducte de la locul de extracţie până la coasta georgiană a Mării Negre, unde ar fi lichefiat. De acolo, gazul ar fi transportat în tancuri până la un terminal de regazeificare pe ţărmul românesc, de unde ar fi transferat în sistemul naţional de transport al gazelor. Din conductele româneşti, gazele azere ar urma să ajungă la consumatorii români sau să treacă în sistemele de transport ale Ungariei sau Bulgariei şi, mai departe, în restul Europei.
În proiect sunt implicate companiile de stat SOCAR (Azerbaidjan), GOGC (Georgia), Romgaz (România) şi MVM (Ungaria).
În iunie 2012, acest consorţiu de companii a angajat firma britanică de consultanţă Penspen Limited pentru a elabora studiul de fezabilitate, ale cărui concluzii erau aşteptate iniţial în această primăvară.
„În momentul acesta suntem pe ultimii 10 metri, am transmis către consultant ultimele comentarii privind soluţia tehnică. Urmează capitolul economic, care nu putea fi prezentat înainte de acceptarea soluţiei tehnice. S-au făcut peste 90% din lucrările pe partea tehnică şi economică“, a arătat Mitică Savu. El a adăugat că studiul ar trebui să fie finalizat până în luna ianuarie sau începutul lui februarie.
„Studiul arată pozitiv, dar până nu avem raportul definitiv nu putem ieşi să ne lăudăm cu ceva. Mai departe va fi cum o decide acţionariatul, dacă mai există interes, şi cine poate să bage şi banii, că vorbim de miliarde de euro pe o durată destul de lungă. Eventual, dacă mai sunt şi alte părţi interesate să se implice în proiect.“
Potrivit informaţiilor disponibile, costul proiectului AGRI este estimat între 1,2 şi 4,5 miliarde euro, în funcţie de capacitatea de transport, de la 2 la 8 miliarde de metri cubi de gaz pe an.
Savu a mai spus că eşecul proiectului Nabucco a ajutat şansele de realizare a AGRI. Nabucco presupunea ca Europa să importe gaze din Azerbaidjan printr-o conductă de 1.300 km de la frontiera turco-bulgară până în Austria, cu o capacitate anuală de transport de 10 până la 23 miliarde de metri cubi. România a fost implicată în acest proiect prin compania de stat Transgaz. După zece ani de discuţii, consorţiul care controlează câmpul gazeifer azer Şah Deniz II, de unde ar urma să vină gazele, a ales însă proiectul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) ca rută pentru alimentarea Europei. TAP prevede construcţia unui gazoduct din Grecia până în Italia, pe o rută de două ori mai scurtă decât Nabucco.
„Prin Nabucco ar fi putut ajunge o cantitate suficientă de gaze din Azerbaidjan în România şi Ungaria. Eşecul Nabucco a crescut şansele lui AGRI“, a declarat Savu.
Problema este că acum AGRI concurează cu TAP, iar oficialii de la SOCAR au declarat în anii trecuţi că zăcământul Şah Deniz II nu va dispune, în prima fază de exploatare, de gaze suficiente pentru ambele rute.
Cantitatea suplimentară ar putea fi acoperită cooptând în proiect şi Turkmenistanul, a declarat recent Sergi Korsunsky, ambasadorul ucrainean în Turcia.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
