Exclusiv ONLINE: S-a grabit Romania acceptand scutul american antiracheta? Care va fi mutarea strategica a Moscovei?

7 feb 2010 Autor: Iulian Anghel

Instalarea scutului american antiracheta pe teritoriul Romaniei este una dintre cele mai importante decizii luate de Bucuresti in ultimii zeci de ani si va marca deciziile strategice pentru cel putin 20 de ani de acum inainte, spun analistii.

Nu s-a grabit, totusi, Romania sa accepte (sau sa ceara) acest scut (in conditiile in care, de pilda, in Cehia a fost multa impotrivire fata de prima varianta a proiectului) si care vor fi implicatiile acestui gest?

Riscurile sunt politice, nu de siguranta si privesc, spun analistii, in primul rand reactiile Rusiei.
Sunt putine detalii tehnice, stim doar ca baterii de rachete de interceptare ar urma sa fie amplasate, deocamdata, in Romania si, posibil, in Polonia. Deocamdata.
Decizia este interesata si prin faptul ca, pana in prezent, de zona Marii Negre pareau mai interesate administratiile republicane si nu cele democrate, mai aplecate spre bune relatii cu Moscova.

"Nu este nimic surprinzator, sunt chestiuni obiective care trec de la o administratie la alta. De fapt, americanii o spun clar: nu am modificat scutul ca sa facem concesii Rusiei. Iar faptul ca doua administratii consecutive dau importanta Marii Negre, arata ca zona si Romania sunt importante", afirma Ioan Mircea Pascu, fost ministru al apararii.

In septembrie trecut, cand presedintele Barack Obama, anunta renuntarea la scutul lui George W. Bush din Cehia si Polonia si instalarea unui scut "mai mic", doua importante voci ale administratiei americane, secretarul apararii, Robert Gates, si fostul ambasador al SUA la NATO, Kurt Volker, spuneau apasat, in doua articole publicate in New York Times, ca renuntarea la scutul lui Bush nu inseamna nicidecum o cedare in fata Moscovei si ca ceea ce doresc, in continuare, Statele Unite este sa-si protejeze trupele din Europa (un raspuns la observatia ca noul scut nu apara SUA) si implicit pe aliatii sai de pe vechiul continent.
Foarte corosiv, Volker spune ca problema Rusiei nu este teama de a-i fi pusa in pericol securitatea, ci aceea ca-si pierde, prin instalarea scutiului, toata influenta in fostele state membre ale Pactului de la Varsovia.

Rusii se tem mai degraba de radarul scutului decat de rachetele lui

Fostul ministru roman de externe, Adrian Cioroianu, arata insa ca a existat o teama justificata a rusilor fata de acest scut, nemarturisita, dar aceasta teama nu se referea la rachetele care ar fi urmat, potrivit planului lui Bush, sa fie instalate in Polonia ("Moscova stie ca nimeni din NATO nu este nebun sa atace Rusia"), ci la radarul care trebuia sa fie instalat in Cehia. Acesta ar fi "scanat" intreaga zona europeana a Rusiei, si ar fi "scotocit" inclusiv prin depozitele militare (ar fi fost interceptate toate miscarile), lucru care, evident, constituie o mare problema pentru Moscova.

Impotrivirea cehilor fata de acest prim proiect al scutului a fost foarte mare, iar faptul ca americanii au renuntat la el a fost pentru Praga o usurare.
Radarul (in proiectul Bush) ar fi urmat sa fie instalat la sud de Praga si, sigur, ca principalul oras al tarii constituia o tinta ipotetica.
"Cehii nu doreau sa se lege la cap si sa-si creeze o noua problema. Noi dorim sa fim sub scut, dar acest lucru este un reflex al mai vechii noastre metehne de orfani. Cei care spun ca am acceptat invitatia SUA de a participa la scut au dreptate doar pe jumatate pentru ca noi l-am dorit, de fapt, si am cerut, inca din 2007, ca NATO sa constituie o aparare antiracheta suplimentara la scutul american astfel ca si Romania sa fie aparata", arata fostul ministru roman de externe.
Scutul care ar fi fost amplasat in Cehia si Polonia apara Europa (cu exceptia sudului si estului Romaniei, a Bulgariei si a Greciei) de eventualele rachete iraniene, dar constituia si o bariera impotriva unor eventuale rachete de croaziera rusesti care ar fi putut atinge SUA peste Polul Nord.

De ce ar renunta SUA la acest proiect care privea interceptarea rachetelor cu raza mare de actiune concentrandu-se un proiect aparent de o mai mica anvergura?
Strategii militari americani spun ca, in urma reevaluarilor de secutitate, s-a ajuns la concluzia ca noile generatii de arme nu mai justifica constituirea unui scut exclusiv terestru avand si costuri foarte mari (aproximativ 50 mld. dolari), ci este necesar ca el sa cuprinda componente terestre si maritime.
"Chiar daca scutul apara acum de eventualele rachete iraniene cu raza medie de actiune, nu trebuie uitat ca dezvoltarea unor astfel de rachete este o chestiune tehnica si de timp. Cine are rachete cu raza medie (Iranul are rachete care pot ajunge pana in Europa Centrala.), poate construi si rachete cu raza lunga. Oricine se uita pe harta poate observa ca eventualele rachete iraniene cu raza lunga care ar dori sa atace Londra sau Parisul nu pot trece decat peste Romania", spune Adrian Cioroianu.
Noul sistem al lui Obama se va baza pe elemente mobile ale scutului. Americanii ar urma sa aiba nave cu interceptoare SM-3 (Standard missile), in Marea Nordului, in Mediterana (din 2011) si pe uscat, in Romani si, poate, Polonia (din 2015). Potrivit lui Cioroianu, interceptoare ar putea sa mai fie instalate si in Nordul Turciei (sau in Grecia) si Bulgaria. Daca rachetele sunt instalate in Romania si Polonia, atunci toata Europa este aparata pentru ca rachetele din Polonia inchid la Nord, iar cele din Romania inchid la Sud", spune Cioroianu.

Riscurile sunt politice

Nu risca insa Romania sa fie o tinta prin instalarea scutului pe teritoriul sau?
"Problema este, fara indoiala, importanta. Poti spune: ideea mea este sa nu ma bag si atunci, daca nu fac valuri, scap de un atac. Dar nimeni nu-mi da nicio garantie ca un nebun nu lanseaza vreo racheta spre mine. Pe de alta parte, daca am acest sistem, el ma va apara oricum. Consecintele ce trebuie gestionate sunt cele politice si privesc, in primul rand, Rusia", spune fostul ministru al apararii Ioan Mircea Pascu. El adauga ca, din informatiiile pe care le are, Romania ar fi refuzat sa participe la scutul antiracheta a lui George W. Bush, dar afirmatia sa este contrazisa de Adrian Cioroianu (ministru de externe in timpul summit-ului NATO de la Bucuresti) care spune ca, dompotriva, Bucurestiul a cerut un scut suplimentar al NATO care sa apere Romania care era acoperita doar partial de scutul american.
Presedintele Traian Basescu a sustinut, saptamana trecuta, ca scutul nu este indreptat impotriva Rusiei, pozitie pe care, in trecut, a avut-o atat administratia Bush cat si administratia Obama. O pozitie pe care Rusia a catalogat-o, in timp drept, un reflex inconstient. Altfel spus, inseamna ca SUA se gandesc la Rusia, de vreme ce tot spune ca scutul nu este indreptat ei, cand nimeni nu-i cere astfel de explicatii.

La Moscova, reactiile au fost mai temperate ca alta data. Ministrul de externe, Serghei Lavrov, sustinut ca Rusia asteapta explicatii de la Washington.
"Probabil ca reactiile au fost mai potolite pentru ca s-a discutat inainte. Pe de alta parte, era de asteptat ca Rusia sa aiba reactii negative, nu putea sa nu le aiba. Dar daca spun ca vor cere explicatii la Washington si nu la Bucuresti, inseamna ca, pentru Moscova, tari precum a noastra nu conteaza. Or, daca pentru ei nu contez, de ce sa nu contez eu pentru mine?", spune Pascu.

Cioroianu are alta ipoteza, cand vorbeste de reactia ponderata a Moscovei. Rusii au reactionat ponderat pentru ca acum sunt mai preocupati de ceea ce se intampla in Ucraina, Georgia si Caucaz. Primul pas pe care il vor face este sa obtina mentinerea "pentru eternitate" a flotei ruse in portul ucrainean Sevastopol (contract care expira in 2017) pentru ca, mai apoi, sa aduca, un lucru perfect posibil, Ucraina in spatiul comun cu Rusia si Belarus si sa incerce sa transforme Marea Neagra "intr-un lac rusesc"' - un vis pe care Moscova il are de 300 de ani, din timpul lui Petru cel Mare -, spune fostul ministru de externe, Adrian Coroianu.
"Daca privim Marea Neagra ca pe un triunghi atunci, in istorie, rusii au controlat doua laturi ale triunghiului, cealalta latura fiind controlata de Turcia. Acum ei nu mai controleaza nici o intreaga latura a acestui triunghi si, fara discutie, doresc acest lucru. Nu vor ataca Constanta, dar suntem obligati sa luam in calcul ca tinta va fi Georgia, iar eu nu as vrea sa fiu acum in pantofii presedintelui Saakasvili. Abhazia nu este decat o bucatica de litoral. Daca pun mana pe Sevastopol si vor aduce Ucraina in spatiul economic comun, acest lucru va insemna un extrem de mare succes strategic. Dincolo de a spune ca scutul nu este indreptat impotriva Rusiei suntem obligati sa luam in calcul ca Rusia se misca", afirma Adrian Cioroianu.