„Legal nu puteam să-i amânăm pentru anul acesta. A trebuit să facem o detaşare de oameni în această perioadă pentru că numărul de dosare depăşise sutele. Cei care depuneau dosarele aveau dreptul de analiză şi aprobare în 2013“, explică Emil Calotă, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). În ultimele trei şedinţe de anul trecut ale comitetului de reglementare al ANRE, ţinute pe 18, 20 şi 30 decembrie, au fost emise licenţe de exploatare comercială pentru peste 110 proiecte de producere a energiei verzi, dublu faţă de întreaga lună noiembrie şi triplu faţă de luna octombrie.
În total, în ultima lună a anului, ANRE a acordat 144 de licenţe de exploatare comercială, din care 116 au fost acordate în ultimele trei şedinţe din an, în contextul în care în noiembrie numărul acestora s-a ridicat la 48, în octombrie la 37, iar în septembrie la 25, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza informaţiilor publicate pe site-ul ANRE.
Aceasta era ultima şansă pentru investitorii de profil de a mai prinde subvenţiile generoase pentru regenerabile. De la 1 ianuarie legislaţia s-a schimbat şi toate proiectele care nu au reuşit să încheie procesul de avizare vor intra pe o schemă de sprijin redusă. „Şedinţa de pe 30 decembrie am organizat-o ad-hoc“, spune Calotă.
Graba mare a fost mai ales pentru proiectele solare pentru că diferenţa între vechea şi noua schemă este de la simplu la dublu. De exemplu, de la 1 ianuarie fiecare megawatt/oră de energie solară primeşte 3 certificate verzi, fiecare având acum o valoare de 44 de euro, deci în total 132 de euro. În schimb, pe vechea schemă de sprijin, fiecare megawatt/oră este recompensat cu şase certificate verzi, deci în total 264 de euro.
Chiar dacă de la 1 iulie investitorii în acest sector primesc patru unităţi, guvernul le-a promis că le vor recupera şi pe celelalte două din 2017. De exemplu, dacă un parc solar de 10 MW primeşte prin vechea schemă, cea cu şase certificate, circa 3,3 milioane de euro din subvenţii, de la 1 ianuarie primeşte numai jumătate din sumă.
„Este o cauză importantă şi era normal să se grăbească după modificările de la 1 iulie. Evident că toată lumea a apăsat pedala de acceleraţie“, spune reprezentantul ANRE.
„Nu sunt proiecte de dimensiuni mari, ci variază de la câţiva kilowaţi la 2 MW“, a mai precizat Calotă.
Dacă se ia în calcul o dimensiune medie de 1 MW pe proiect, rezultă că în decembrie ANRE a licenţiat 144 MW, ceea ce înseamnă investiţii de peste 200 de milioane de euro. Problema este că deja România are peste 3.000 MW de proiecte în energie regenerabilă, peste limita de siguranţă anunţată de Transelectrica. De exemplu, ultimele date publicate de Transelectrica arată că la finalul lunii noiembrie erau incluse în schema de sprijin proiecte solare cu o capacitate de 740,4 MW, mai mult decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă. La finalul anului 2012 tot datele Transelectrica arată că erau montaţi în parcuri solare numai 49 MW. Practic într-un singur an de zile acest domeniu a crescut în dimensiune de 15 ori şi a atras investiţii de peste un miliard de euro. Totodată, toate aşteptările legate de energia solară au fost depăşite.
În Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei Regenerabile (PNAER) prognozele realizate de specialiştii din domeniu aratau că la nivelul anului 2012 România trebuia să aibă 43 MW în proiecte solare, ceea ce s-a şi întâmplat, în timp ce pentru 2013 erau prognozaţi 78 MW. Prognoza a fost însă depăşită de realitate, ţinând cont că acum funcţionează peste 740 MW în proiecte solare. Dincolo de acestea, în România mai funcţionează şi aproape 2.500 MW în parcuri eoliene, capacitate apropiată de cea estimată în PNAER. Însumate, proiectele solare şi eoliene deja depăşesc pragul de 3.000 MW în regenerabile pe care Transelectrica a anunţat că-i poate integra fără probleme în sistem. Dincolo de acest prag, România ar trebui să investească în proiecte de echilibrare, aşa cum este hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, proiecte care însă nu avansează de ani întregi.
De la începutul acestui an, proiectele eoliene noi puse în funcţiune vor primi 1,5 certificate verzi pe fiecare megawatt-oră în loc de 2, proiectele solare vor primi 3 în loc de 6, iar hidrocentralele vor primi 2,3 certificate în loc de 3.
Proiectele care au reuşit totuşi să intre în funcţiune până la începutul acestui an intră sub schema de sprijin modificată în iulie anul trecut. La momentul respectiv, guvernul a luat decizia amânării unui număr de certificate verzi pentru fiecare tehnologie, dar aceasta urmează să fie recuperate în perioada 2017-2020. Astfel, în loc de a primi deodată două certificate verzi, investitorul într-o centrală eoliană primeşte acum doar unul, pe celălalt urmând să-l recupereze din 2018. La solare, investitorii primesc 4 certificate verzi în loc de 6, celelalte două urmând să fie recuperate din 2017.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
