Experimentul EFdeN: cum arată casa din oraş în care se pot cultiva roşii, care produce mai multă energie decât consumă şi în care controlul maşinii de spălat se face cu un smartphone?

„România este una dintre cele 20 de ţări care au intrat direct în finala de la Versailles. Proiectele care vor fi prezentate se înscriu în trei categorii: clădiri noi, clădiri construite peste alte clădiri, nişte plombe urbane, dacă vreţi, şi soluţii pentru clăidiri vechi. Totul este însă pentru mediul urban“, spune Alexandra Fulga, coordonatorul de comunicare al EFdeN (Funcţie de N unde N este natura).

Proiectul României se înscrie în prima categorie, iar elementul de noutate este încorporarea unei sere în interiorul casei, răspuzând astfel unei nevoi în creştere în ceea ce priveşte alimentaţia sănătoasă.

„Ne înscriem într-o tendinţă care la nivel european a prins rădă­cini, acel urban far­ming. EFdeN este o casă solară, adaptată însă mediului urban. Noi introducem o seră în casă, un spaţiu în care poţi să creşti roşii, castraveţi, plante aromatice. Sistemul ştie câtă apă să picure. Casa are şi o bornă electrică pentru încărcarea maşinii“, mai spune Alexandra Fulga.

Dincolo de această seră, casa vine la pachet cu sisteme care permit controlul consumului de energie.
 

Controlul jaluzelelor şi al temperaturii

„În general, soluţiile pornesc de la idei foarte simple şi ajung până la sisteme complexe şi pot include senzori de prezenţă, senzori crepus­culari, care reglează intensitatea luminoasă în funcţie de condiţiile de afară sau sisteme care integrează toate funcţiile de bază cum ar fi controlul iluminatului, al jaluzelelor, al temperaturii sau al echipamentelor electrocasnice“, spune Florentina Totth, Schneider Electric fiind de altfel furnizorul de soluţii energetice, dar şi de training pentru cei 70 de studenţi care au pus pe picioare proiectul EFdeN.

În funcţie de complexitate variază şi costul pentru astfel de soluţii, care potrivit jucătorilor din domeniu pot aduce economii la factura de energie între 18 şi 30%.

„Costul acestor soluţii se ridică, în functie de soluţie, la 10-25 euro pe metrul pătrat. Prin implementarea acestor soluţii se pot obţine economii de 18% la factura de energie“, spune Doru Calangea, director al Demco Lighting, reprezentant al GIRA în Ro­mânia. GIRA este o companie ger­mană specia­lizată în sisteme electrice.

O astfel de soluţie, furnizată de Schneider Electric, este im­ple­mentată şi în casa EFdeN, numai că faţă de o locuinţă normală, EFdeN mai are un atu: îşi produce singură energia de care are nevoie prin intermediul unui sistem de panouri solare.

„La EFdeN avem im­plementat acest sistem. Proiec­tul este conceput să fie amplasat în fostele situri industriale. Un astfel de complex are nevoie de 6 hectare. Casa se autosusţine din punctul de vedere al consumului. Practic nu ai facturi la energia electrică. Ideea este să produci mai mult decât consumi“, spune Alexan­dra Fulga, reprezentanta EFdeN.

Potrivit acesteia, costul casei EFdeN, care acum este un prototip, este de 300.000 de euro.

„Ideea nu este de a vinde ulterior casa, ci s-o folosim ca pe un centru de cercetare. La scară industrială, casa va costa 120.000 de euro cu tot cu teren. Casa are o suprafaţă de 130 de metri pă­traţi utili şi 90 de metri pătraţi am­prenta la sol“, precizează Alexandra Fulga.

Ea spune că reacţiile de până acum în legătură cu proiectul EFdeN sunt bune.
 

Salarii şi strategie

„Sectorul a crescut semnificativ (cel al soluţiilor inteligente pentru sectorul rezi­denţial - n.red.) şi constant în ultimii 4-5 ani. A fost unul dintre paradoxurile crizei, care i-a obligat pe oameni să fie mai atenţi cu bugetele lor“, mai spune Florentina Totth.

Drumul pe care îl au însă de parcurs aceste case şi soluţii inteligente pentru a depăşi stadiul de nişă şi pentru a se transforma într-o tendinţă bine conturată are mai multe hopuri de trecut.

Pe termen lung, piedicile vin chiar din structura sistemului energetic local, un sistem îmbătrânit care potrivit celor mai recente estimări lansate ar avea nevoie de investiţii de 40 de miliarde de euro.

Circa 80% din termocentralele din România au durata de viaţă depăşită, 31% din hidrocentrale trebuie înlocuite, 65% din reţelele de distribuţie a energiei sunt într-un grad avansat de uzură, reţeaua de transport al gazelor naturale este „expirată“ în proporţie de 60%, arată Strategia ener­getică a României 2011-2035, document care este însă un simplu draft.

Într-un astfel de peisaj, inserarea unor case inteli­gen­te, a unor con­su­ma­tori care se transformă rapid în producători pe scară extinsă poate introduce pro­bleme la ni­velul întregului sis­tem.

„Integrarea tuturor aces­tor so­luţii este una dintre ma­rile provocări pentru că multă vreme ener­gia elec­­­trică a curs dintr-un singur sens. Acum inter­vin mai mulţi actori pe acest lanţ. Re­ţeaua are nevoie de un facelift major în con­textul în care vor­bim de o in­frastruc­tură care da­tea­ză din anii ’60. Acest lucru înseamnă că avem ne­voie de o strategie pe termen lung care să fie urmărită cu consecvenţă. Fără acest lucru nu putem avea o dez­vol­tare echilibrată, eficientă“, spune Floren­tina Totth. Dincolo de acest impe­diment, mai este unul mai apropiat de utili­zatorul final. Dacă în ţările vestice sunt pro­iecte guver­na­mentale gândite să spri­jine inves­tiţiile în so­luţiile de eficienţă ener­­getică şi de ge­nerare la locul de con­sum, în Ro­mânia acest cadru legislativ nu există. „Esti­măm că se va ajunge la acest nivel (când casele inteligente vor deveni un seg­ment bine conturat şi nu doar o nişă - n.red.) atunci când salariul mediu va ajun­ge similar cu cel din vestul Euro­pei“, co­n­clu­­zionează Doru Calangea, repre­zen­tantul GIRA.