Ponderea exporturilor de mijloace de transport rutier în total exporturi între 2000 şi 2013 de la 3% la 14% într-o perioadă în care exporturile în volum au crescut de la 11 miliarde la 49 miliarde euro este cea mai mare transformare în ceea ce priveşte exporturile României în ultimii 14 ani, a arătat ieri la Banca Naţională Constantin Chirca, director adjunct în cadrul Direcţiei de Statistică din cadrul BNR.
„Exporturile cu valoare adăugată mare au întrecut ca pondere exportul de textile şi pielărie în această perioadă în ultimii 14 ani, mai ales ca urmare a investiţiilor străine“, a spus Chirca.
Banca Naţională a găzduit ieri o conferinţă care marchează 134 de ani de la înfiinţarea instituţiei, cu titlul „Transformări ale economiei româneşti“.
Dorina Antohi, director în Direcţia de Politică Monetară, a vorbit despre evoluţia ratei dobânzii în această perioadă, Constantin Chirca despre evoluţia structurii PIB, a structurii exporturilor şi a investiţiilor străine directe, iar Elena Iorga, director în Direcţia de Studii Economice, a arătat schimbările în ceea ce priveşte distribuţia geografică a investiţiilor şi a întreprinderilor industriale. Dorina Antohi a subliniat că în ultimii şapte ani mecanismul de transmisie a ratei dobânzii de politică monetară stabilită de BNR înspre dobânzile practicate de bănci la credite a început să funcţioneze. Totuşi, directorul BNR a subliniat că marja de dobândă la credite faţă de Robor este mai mare decât în Europa de Est pentru companii şi mai mică pentru populaţie. Astfel, creditul pentru societăţile nefinanciare este de două ori mai scump decât în regiune.
Ella Kallai, economist-şef la UniCredit, a atras atenţia că evoluţia soldului creditelor pentru persoane fizice, aflat în scădere în ultimii cinci ani ani, depinde de ponderea remuneraţiei salariaţilor în PIB, care a scăzut de la 42% din PIB în 2008 la 33% în 2013.
„De unde să crească consumul dacă populaţia nu mai are unde să se îndatoreze, şi atunci de unde creştere economică şi de unde convergenţă?“, s-a întrebat Ella Kallai.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a susţinut că nivelul creşterii economice depinde „puţin“ de reluarea creditării şi că firmele mai degrabă vor relua creditarea atunci când vor vedea o scădere a şomajului.
Studiul Dorinei Antohi a arătat că doar 13-15% din firmele din România se împrumută de la bancă, dar Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, a afirmat că din cele 400.000 de întreprinderi active în România doar 200.000 sunt pe profit, deci bancabile, iar din acestea majoritatea sunt foarte slab capitalizate.
Constantin Chirca a arătat că exporturile au crescut de 4,4 ori din 2000 până în 2013, de la 12 miliarde de euro la aproape 50 miliarde de euro, însă ponderea în PIB a crescut numai de la 27,8% la 34,8% din PIB. Cea mai mare creştere în această perioadă au avut-o exporturile de produse agroalimentare, de la o valoare de 368 mil. euro în 2000 la 5,2 mld. euro în 2013.
Această creştere a exporturilor a fost posibilă şi ca urmare a creşterii îndatorării externe a României. Datoria externă (publică plus privată) a crescut cu o rată dublă faţă de cea a exporturilor în această perioadă, de la circa 11 miliarde de euro în 2000 la 96 miliarde de euro în 2013. Astfel, dacă în 2000 pentru un euro exporturi România avea un euro datorie externă, în prezent sunt necesari doi euro datorie externă pentru fiecare euro export, ceea ce arată o înjumătăţire a capacităţii datoriei externe de a contribui la exporturi.
Pe de altă parte, academicianul Lucian Liviu Albu a spus că cea mai importantă problemă a României rămâne ponderea mare a forţei de muncă din agricultură. „Am rămas cu peste 30% din forţa de muncă în agricultură, faţă de sub 10% în oricare din ţările Uniunii Europene. Aici este cea mai mare întârziere a noastră“, a spus Albu.
Elena Iorga, director în cadrul Direcţiei de Studii Economice, a arătat că între toate ţările din Europa de Est România are cea mai mare schimbare de structură a valorii adăugate brute. Iorga a evidenţiat şi o concentrare a investiţiilor industriale în vest în detrimentul sud-estului şi nord-estului. Pe de altă parte, ca urmare a creşterii economice din această perioadă, nivelul productivităţii muncii din România a ajuns la 52% din media ţărilor din Uniunea Europeană şi 72% din media noilor state membre.
Per ansamblu, transformările au fost bune, a conchis prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, referindu-se la titlul destul de neutru al conferinţei. „Puteţi spune «Transformări în general bune în economia româneasc㻓, a spus Georgescu.
IsÂrescu: Nu trebuie să forţăm economia să ramburseze prea repede datoria externă, cum a făcut Ceauşescu
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat în deschiderea simpozionului de la BNR că se vorbeşte prea puţin de creşterea puternică a producţiei industriale din 2013, de 8%, şi că indicatorii pe primele două luni arată o continuare a acestei tendinţe.
„Se tot discută despre dezindustrializarea României şi, într-adevăr, dacă ne comparăm cu 1990, atunci aveam 40% pondere în PIB a industriei, am trecut prin 25% pondere, însă acum ne-am revenit la 31%. Vă atrag însă atenţia asupra indicatorului privind comenzile industriale pe februarie, care arată o creştere de 20% faţă de aceeaşi lună din anul anterior, ceea ce înseamnă că şi anul acesta ne putem aştepta la o creştere bună a producţiei industriale“, a spus Mugur Isărescu.
Pe ultimele 12 luni, comenzile din industrie au crescut cu 15%. Guvernatorul BNR a mai spus că există într-adevăr discuţii despre zonele unde s-a făcut dezvoltare industrială, având în vedere dezvoltarea ca „o blană de leopard“, pentru că nu mai există o alocare administrativă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării.
De asemenea, guvernatorul a mai amintit surpriza intrării pe excedent a contului curent în ianuarie. „Nu cred că ar fi bine să păstrăm acest excedent pe tot anul, pentru că o trecere prea bruscă de la atragerea de capital la surplusuri poate aduce daune economiei“, a spus Isărescu.
Guvernatorul a menţionat că acesta ar fi un model al anilor '70-'80. „Ceauşescu a contractat credite în anii '70-'80 şi apoi a forţat economia să le plătească. Astfel de mişcări brutale ar împinge economia spre deces. Ne trebuie cicluri mai lungi. Este important că deficitul de cont curent este acoperit din investiţiile străine directe şi intrările din fonduri europene. Este ceva sustenabil care nu te duce la corecţii“, a spus guvernatorul.
Mugur Isărescu a mai precuzat că anul 2014 este important pentru că, din punctul de vedere al mişcării preţurilor, România a intrat în clubul european. „În vara lui 2014, criteriul de performanţă privind inflaţia şi cel privind dobânzile în ceea ce priveşte aderarea la euro vor fi îndeplinite. Nu înseamnă că intrăm în zona euro, dar mesajul este că suntem în clubul european.“
Guvernatorul l-a mai evocat în deschiderea conferinţei pe fondatorul BNR Eugen Carada şi rolul instituţiei de a susţine „munca naţională“.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.04.2014
