O combinaţie de Nick Leeson şi Bernie Madoff la Râmnicu Vâlcea

Fatal Error! System Failure! Cum au putut să dispară acţiuni şi lichidităţi în valoare de peste 5,2 mil. lei din conturile clienţilor Harinvest, o firmă de brokeraj de pe bursa de la Bucureşti, supravegheată de CNVM/ASF?

12 dec 2013 Autori: Andrei Chirileasa , Adrian Cojocar

Produsele structurate sunt instrumente investiţionale cu grad ridicat de risc. Harinvest a intermediat în ultimii doi ani tranzacţii cu produse structurate de 475 mil. lei (106 mil. euro), fără ca nimeni să se întrebe cum o firmă mică de brokeraj din Râmnicu Vâlcea, care era aproape inexistentă pe piaţa acţiunilor, poate realiza cu un singur trader tranzacţii atât de mari. Foto Shutterstock

O tranzacţie nedecontată în luna noiembrie pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a demascat un adevărat lanţ de erori, infracţiuni şi slăbiciuni sistemice în urma căruia un număr mare de clienţi ai firmei de brokeraj Harinvest din Râmnicu Vâlcea s-au trezit fără acţiunile pe care credeau că le au în portofoliu şi fără bani în conturi.

Conform ASF, până acum au fost depuse mai multe sesizări la ASF în numele a 30 de clienţi.

„Pe baza datelor din sesizări, investitorii reclamă un prejudiciu de circa 5,2 milioane de lei (bani şi acţiuni deţinute). Acestea sunt datele prezentate exclusiv de petenţi, de aceea ASF nu poate în prezent nici să confirme, nici să infirme această sumă, solicitând şi analizând documente suplimentare. Într-una dintre sesizări se face referire la un număr mai mare de clienţi ai SSIF Harinvest“, se arată în răspunsul ASF la întrebările transmise de ZF.

Prejudiciul total s-ar ridica la peste 15 mil. lei (3,37 mil. euro), potrivit unor surse familiare cu situaţia, ceea ce face din cazul Harinvest unul dintre cele mai mari mari scandaluri de fraudă de pe piaţa locală de capital. Nu este clar în acest moment ce s-a întâmplat cu banii respectivi, dacă au fost furaţi sau pierduţi în tranzacţii bursiere cu produse structurate. Cert este că ei nu mai există, iar unii dintre cei peste 150 de clienţi ai Harinvest au depus deja plângeri penale împotriva societăţii, după ce au încercat în ultima lună să recupereze banii sau acţiunile pe care le aveau în conturi, dar nu au reuşit.

Mai mult, firma de brokeraj nu dispune de active proprii care să fie vândute pentru ca păgubiţilor să le fie restituite măcar o parte din sumele de care dispuneau sau din contravaloarea acţiunilor. Rămâne de văzut cum va judeca Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) acest caz. Este posibil ca în final o parte din pagubele clienţilor Harinvest să fie acoperite de Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI), al cărui rol este să despăgubească clienţii unei firme de brokeraj care dă faliment în cazul în care clienţii nu-şi mai pot recupera banii. Despăgubirile acordate de FCI sunt de maximum 20.000 de euro pentru fiecare cont de tranzacţionare. Problema e că FCI nu plăteşte despăgubiri în caz de furt sau fraudă.

 

Cazul Harinvest, mai grav decât cazul Sima

Cazul Harinvest seamănă cu cel al brokerului fugar Cristian Sima, care a dispărut din ţară în octombrie 2012. Clienţii firmei sale de brokeraj, WBS Holdings, au reclamat dispariţia lui Sima după ce au încercat să-şi retragă banii şi nu au reuşit. În final a reieşit că Sima ar fi pierdut banii clienţilor în urma unor tranzacţii neautorizate realizate pe pieţele externe. Activitatea lui Sima pe pieţele externe nu era însă supravegheată de CNVM, autoritatea de reglementare a pieţei de capital, care între timp a fost absorbită de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

În schimb, în cazul Harinvest, toate tranzacţiile s-au realizat pe Bursa de Valori Bucureşti şi au fost decontate de Depozitarul Central, sub supra­vegherea CNVM/ASF, ceea ce înseamnă că şi instituţiile respective sunt responsabile, în parte, că s-a ajuns aici.

În plus, cazul Harinvest vine după alte scandaluri uriaşe pe piaţa de capital în ultimii ani, cum au fost frauda de la agenţia din Deva a Broker Cluj (descoperită în februarie 2009), falimentul firmei de brokeraj Mobinvest Oradea sau, anul acesta, cazul furtului de acţiuni din portofoliul Anei Maria Mihăescu, şefa diviziei din România a IFC.

 

Cum a ajuns Harinvest să-şi păgubească clienţii?

Totul ar fi pornit de la nişte pierderi înregistrate în 2012 de un client al Harinvest în tranzacţii cu produse structurate (instrumente financiare cu un grad ridicat de risc). Harinvest a fost în ultimii doi ani cel mai activ intermediar de tranzacţii cu produse structurate, alături de BCR.

Clientul respectiv ar fi trebuit să acopere pierderile cu banii pe care-i avea în cont, dar la data decontării tranzacţiilor el nu mai avea banii în cont, potrivit unor surse familiare cu situaţia.

Pentru a acoperi gaura, Harinvest a început o serie de tranzacţii riscante, prin care vindea dimineaţa produse structurate pe care le răscumpăra seara. În urma acestor tranzacţii, pierderile au luat amploare, astfel că pentru a le acoperi societatea de brokeraj s-a folosit de disponibilităţile clienţilor. În final, Harinvest a ajuns să vândă acţiunile din portofoliile clienţilor pentru a continua să acopere pierderile tot mai mari, asta până ce a rămas fără lichidităţi, iar o tranzacţie în valoare de 500.000 de euro realizată de Harinvest în noiembrie nu a mai putut fi decontată. Atunci a intervenit Depozitarul Central, care a asigurat decontarea tranzacţiei din fondul de urgenţă şi şi-a recuperat apoi banii vânzând acţiunile pe care Harinvest le deţinea la Bursa de Valori Bucureşti.

Astfel, după 14 luni de la incidentul iniţial, firma de brokeraj a rămas fără lichidităţi şi fără banii şi acţiunile clienţilor.

 

Un client păgubit: totul a mers bine până la oferta Romgaz

Clienţii Harinvest au constatat că nu-şi pot retrage banii de la firma de brokeraj şi că le-au fost vândute acţiunile din portofolii într-o perioadă care se suprapunea cu finalizarea ofertelor publice de la Nuclearelectrica şi Romgaz, unde aceştia au venit cu sume suplimentare în conturi pentru a putea achiziţiona cât mai multe titluri, având în vedere că se aşteptau ca ofertele să fie suprasubscrise.

Unul dintre clienţii păgubiţi ai Harinvest spune că şi-a dat seama că ceva este în neregulă în momentul în care a vrut să verifice după ofera Rom­gaz dacă i-au intrat acţiunile în cont şi după mai multe zile de tergiversări din partea reprezen­tan­ţilor Harinvest a constatat că respectivele acţiuni fuseseră vândute fără acordul lui.

„Sunt investitor vechi pe bursă, client al Harinvest din 2004, şi nu am avut probleme, totul a mers bine până la oferta de la Romgaz, când am vrut să subscriu acţiuni de banii din cont. Pe 12 – 13 noiembrie m-am interesat dacă am acţiunile pe care ştiam că trebuie să le primesc în urma subscrierilor şi pe data de 16 noiembrie am înţeles că le primisem dar că între timp mi-au fost vândute de firma de brokeraj. Aflu apoi că mi-au fost vândute şi acţiunile lichide din portofoliu. Acţiuni Oltchim nu au putut să vândă pentru că erau suspendate de la tranzacţionare. Mi-au vândut forţat acţiunile ca să-şi poată acoperi tranzacţiile pe care le-au făcut pe structurate, însă cei patru acţionari ai Harinvest au ştiut să-şi scoată banii la timp“, spune păgubitul de la Harinvest.

El a precizat că avea mai mult de 20.000 de euro în cont, suma maximă cu care fondul de com­pen­sare despăgubeşte investitorii, din cauza faptu­lui că participase în acea perioadă la ofertele sta­tu­lui.

„Practic toate bune, nu mai am nimic în cont, dar nu s-a întrebat nimeni de unde atâtea tranzacţii sell-out? Nu cred că o să-mi mai văd banii înapoi. Cum spunea un păgubit de la Mobinvest, în Ro­mâ­nia sunt cazuri în care se moare cu dreptatea de gât. Cei de la Harinvest caută acum să se dezvino­vă­ţească, dar pe toţi ne-au dus cu vorba“, spune păgubitul.

 

Întrebarea de 15 milioane de lei: ce s-a întâmplat cu banii?

Nu se ştie clar ce s-a întâmplat cu banii, dacă au fost furaţi de angajaţi sau alte persoane implicate la Harinvest sau dacă au fost pierduţi în tranzacţii bursiere.

Administratorii firmei de brokeraj susţin că nu au ştiut ce se întâmpla în companie şi aruncă vina pe un trader al Harinvest, Maria Voinea, şi pe managementul executiv, care a acoperit tranzacţiile respectivului trader.

Clienţii păgubiţi susţin însă că şi administra­torii şi acţionarii Harinvest ar fi implicaţi. Acţionarii firmei de brokeraj susţin că s-ar afla şi ei printre păgubiţi, deoarece aveau şi ei conturi de clienţi la Harinvest.

Adevărul probabil că va ieşi la iveală abia în urma anchetei procurorilor.

Administratorii Harinvest spun că, după ce cotidianul Bursa a scris pentru prima dată despre tranzacţia eşuată în care firma de brokeraj a fost implicată în noiembrie, au început o investigaţie internă pentru a stabili ce s-a întâmplat.

Ei au făcut şi un raport pe care l-au trimis presei, din care reiese că începând din septembrie 2012 Harinvest a început să apeleze masiv la tranzacţii de tip sell-out, prin care vindeau produse structurate, dar solicitau ca tranzacţiile să fie decontate în aceeaşi zi sau în ziua următoare de către cumpărători. Pe bursă termenul normal de decontare este de 3 zile (TĂ3).

„ASF-ul nu dispune nicio măsură în tot acest interval, deşi prima depăşire a unui prag de 5% ar fi trebuit să ridice multe semne de întrebare. Mai mult decât atât, în vederea tăinuirii acestei rosto­goliri extrem de profitabile pentru BCR şi SSIF Broker Cluj, angajata Harinvest Maria Voinea ascunde în cadrul raportărilor o serie de câteva conturi-fantomă prin intermediul cărora desfăşura tranzacţiile“, se arată în raportul administratorilor.

Aceştia mai spun că frauda, adică faptul că traderul Maria Voinea a transferat acţiuni şi bani din conturile clienţilor, nu putea fi detectată decât de cineva din cadrul departamentului de supra­veghere al ASF.

„Din constatările preliminare a rezultat că pachete de acţiuni ale emitenţilor FP Fondul Proprietatea, SNP Petrom, ATB Antibiotice Iaşi, SPCU Spicul Buzău, TMK Artrom, UPET SA Ploieşti şi respectiv Univers SA Râmnicu Vâlcea au fost folosite în mod abuziv în cadrul tranzacţiilor zilnice succesive între cei trei operatori“, se mai arată în documentul respectiv.

 

Harinvest a mai avut în trecut probleme

Harinvest a intrat prima dată în atenţia arbitrului pieţei, CNVM, în 2008, când instituţia a monitorizat firma pentru nereguli.

Ulterior, în ianuarie 2012, firma de brokeraj a fost sancţionată de CNVM pentru că permitea unor clienţi să facă tranzacţii fără ca aceştia să dispună de respectivele sume în cont pentru decontarea tranzacţiilor, decontarea făcându-se cu banii altor clienţi ai societăţii.

CNVM a amendat atunci cu câte 1.500 de lei pe Elena Cismaru, directorul societăţii, şi Florica Maria Boghiţoi, şeful departamentului de control in­tern, şi a mai acordat o amendă de 500 de lei lui Car­men Cecilia Pîrvuceanu, o altă directoare a Harin­vest. CNVM a sancţionat-o cu avertisment atunci şi pe Maria Voinea, singurul broker al societăţii.

La sfârşitul lunii noiembrie ASF a suspendat autorizaţia de funcţionare a Harinvest pentru 3 luni după un control efectuat în perioada 15 – 27 noiem­brie. ASF a aplicat atunci şi o amendă de 6.770 de lei, deoarece firma nu a avut banii necesari pentru decontarea unor tranzacţii intermediate în prima parte a lunii noiembrie.

 

Cine sunt proprietarii Harinvest

Firma de brokeraj Harinvest are patru acţionari: Veronel Lungu (30,86%), Ion Anto­nescu, Valentin Cismaru şi Dumitru Crăciunescu (fiecare cu câte 23,04%). Toţi patru sunt din Râmnicu Vâlcea.

Veronel Lungu ar fi un apropiat al lui Constan­tin Roibu, fostul director general al combinatului chi­mic Oltchim Râmnicu Vâlcea. Lungu era şi pre­şe­dintele consiliului de adminis­traţie al Harinvest.

Valentin Cismaru este preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Vâlcea. Antonescu şi Crăciunescu au şi ei afaceri în Râmnicu Vâlcea.

 

ASF: Clienţii Harinvest au două variante să-şi recupereze banii – de la Fondul de Compensare sau în justiţie

 

Cum răspunde ASF la întrebările legate de cazul Harinvest

1. Ce nereguli aţi constatat în urma controalelor derulate la Harinvest?

În prezent, activitatea SSIF Harinvest este suspendată pentru o perioadă de 90 de zile, în urma controlului desfăşurat de ASF la societate în perioada 15-27 noiembrie 2013. Controlul a fost iniţiat de către ASF ca urmare a analizei realizate de Direcţia de Supraveghere din sectorul intrumente şi investiţii financiare. Decizia de control a fost luată înainte de constatarea situaţiei de incapacitate de asumare a obligaţiilor de decontare de către Harinvest.

În timpul controlului au fost identificate aspecte de natură contravenţională care privesc nereguli în relaţia client-intermediar, urmând ca la finalizarea procesului decizional al ASF în privinţa Harinvest să fie dispuse şi alte măsuri.

2. Ce organe competente aţi sesizat în urma acestui control?

În ceea ce priveşte cercetarea aspectelor de natură penală, aceasta reprezintă atributul altor autorităţi. ASF a identificat deja o serie de astfel de aspecte pe care le-a sesizat organelor de cercetare penală. 

3. Care vor fi acţiunile întreprinse de ASF în continuare în acest caz?

ASF continuă investigarea cazului Harinvest, pe baza informaţiilor rezultate din controlul din luna noiembrie, pe baza analizelor făcute înainte de controlul din luna noiembrie şi pe baza informaţiilor noi.  În privinţa informaţiilor noi, ASF colaborează cu toate entităţile colaborate în tranzacţiile derulate de SSIF Harinvest.

Până acum, au fost depuse mai multe sesizări la ASF în numele a 30 de clienţi (sunt sesizări unice care se referă la mai mulţi clienţi). Acesta este un proces în derulare. Principalele aspecte sesizate la ASF se referă la situaţia acţiunilor şi a disponibilităţilor financiare ale acestora.

Persoanele în cauză reclamă vânzarea frauduloasă de către Harinvest a portofoliului de acţiuni deţinute şi faptul că banii nu se regăsesc nici în contul clienţilor, nici în conturile Harinvest. Tot în sesizări, petenţii reclamă faptul că nu au primit răspunsuri la adresele lor din partea societăţii.

Pe baza datelor din sesizări, investitorii reclamă un prejudiciu de circa 5,2 milioane de lei (bani şi acţiuni deţinute). Acestea sunt datele prezentate exclusiv de petenţi, de aceea ASF nu poate în prezent nici să confirme nici să infirme această sumă, solicitând şi analizând documente suplimentare. Într-una dintre sesizări se face referire la un număr mai mare de clienţi ai Harinvest.

În cazul în care după finalizarea investigaţiilor va fi constatată încapacitatea societăţii de a îşi respecta obligaţiile asumate faţă de clienţi (sume sau acţiuni), sunt două variante sau un mix între cele două: fondul de compensare a investitorilor (în limita a 20.000 de euro pe investitor), care va interveni, dacă este cazul, sau recuperarea în justiţie a sumelor. Rezultatele finale ale investigaţiilor vor fi în măsură să direcţioneze investitorii fie spre fondul de compensare a investitorilor, fie spre recuperarea în justiţie, fie spre un mix între cele două.

4. Conform unui raport intern realizat de Consiliul de Administraţie al Harinvest, societatea de brokeraj a început încă din septembrie 2012 să facă tranzacţii speciale de tip sell-out, reprezentând peste 20% din volumul tranzacţiilor. De ce nu aţi descoperit mai devreme şi sancţionat pe măsură firma de brokeraj?

Rapoartele interne ale Consiliului de Administraţie al Harinvest sunt avute în vedere de către Autoritatea de Supraveghere Financiară imediat sunt aduse la cunoştinţă Autorităţii de Supraveghere Financiară, dacă sunt aduse la cunoştinţă ASF şi nu rămân la stadiu de raport intern. În condiţiile în care Consiliul de Administraţie al Harinvest ar fi adus la cunoştinţă ASF în septembrie 2012 aspectele constatate acum cu siguranţă s-ar fi adăugat elementelor de supraveghere avute în vedere de către ASF. Raportul la care faceţi referire este în analiza ASF.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a supravegheat Harinvest inclusiv în urma raportărilor curente realizate de către societatea Harinvest. Din situaţiile financiare raportate de către societate şi urmărite de către supravegherea ASF a reieşit în prima parte a anului 2013 că societatea nu are clienţi debitori.

Situaţiile transmise ASF ar fi putut oferi o imagine distorsionată faţă de realitate, în condiţiile în care ar fi false. În orice situaţie, falsul în declaraţii sau în raportări face obiectul investigaţiilor organelor de cercetare penală.

Societatea Harinvest nu este o societate care să conducă la un risc sistemic. Cota de piaţă în anul 2013, în cazul tranzacţiilor cu acţiuni şi unităţi de fond, a fost de 0,08%, clasându-se pe poziţia 38 în clasamentul intermediarilor. Tot în primele 11 luni din anul 2013, Harinvest a avut o cotă de piaţă de 1,33% (BVB, RASDAQ, ATS, pe toate tipurile de instrumente), iar la nivelul lunii noiembrie a avut o cotă de piaţă de 0,4%.

În general, tranzacţiile de tip sell-out şi frecvenţa lor pot oferi indicii legate de calitatea managementului riscului, nu neapărat de existenţa unor fraude.

Ce spune Fondul de Compensare a Investitorilor

„În legea 297 articolul 47 se spune clar care sunt situaţiile în care intervine fondul de compensare şi anume când ASF constată că SSIF-ul nu-şi poate onora obligaţiile rezultate din creanţa investitorilor sau când instanţa a emis o hotâre definitivă conform căreia firma de brokeraj nu-şi poate onora obligaţiile faţă de clienţii săi. În aceste cazuri investitorii sunt despăgubiţi în limita de 20.000 de euro. În momentul de faţă fondul de compensare are la dispoziţie 3,7 mil. euro“, spune Ştefan Chirţu, directorul executiv al Fondului de Compensare a Investitorilor.

El spune că investitorii nu pot să-şi recupereze banii pentru că ASF nu a încheiat cercetările şi investitorii încă depun reclamaţii. Chirţu spune totodată că la precedentele fraude şi scandaluri în care au fost implicate firme de brokeraj româneşti, precum frauda de la Deva a Broker Cluj şi cazul Ana Maria Mihăescu, şefa IFC, Fondul de Compensare nu a intervenit pentru că firmele de brokeraj implicate erau solvabile şi astfel aveau capacitatea de a despăgubi pe cont propriu clienţii păgubiţi fără a apela la fond.

„Noi intervenim numai atunci când brokerul este în imposibilitatea de a-şi onora obligaţiile faţă de investitori. Încercăm să punem câte cinci lacăte la uşă, după cum ştiţi piaţa este deja suprareglementată, dar tot se încearcă fraudarea şi mai au loc cazuri de acest gen. În prezent sunt suficiente reglementări care interzic brokerilor să facă tranzacţii neautorizate“, susţine Chirţu.

 

Reacţii

 

Care este poziţia Bursei de Valori Bucureşti în legătură cu situaţia Harinvest

Întrebare ZF: Conform unui raport intern al administratorului Harinvest, peste 50% din tranzacţiile realizate de societate în ultimul an au fost tranzacţii de tip sell-out. Lucrul acesta a fost observat de departamentul de supraveghere din cadrul BVB? Ce măsuri a luat BVB în acest sens? A fost notificată ASF? 

BVB a monitorizat operaţiunile Harinvest, în special acelea care au creat risc sistemic pentru alţi participanţi la sistemele BVB şi ale Depozitarului Central, însă nu poate direct controla operaţiunile cu clienţii. BVB sesizează ASF în legătură cu activităţile şi tranzacţiile asupra cărora are suspiciuni. 

În ceea ce priveşte sell-out-ul, mecanismele de management al riscului sunt structurate pe mai multe tipuri de operaţiuni. Operatiunile sell-out pot fi speciale şi sunt iniţiate fie de către participant pentru acoperirea poziţiilor debitoare de fonduri, sau sunt operatiuni sell-out impuse, caz în care sunt iniţiate de către Depozitarul Central. În acest caz au fost desfăşurate doar operaţiuni din prima categorie. Aplicarea procedurilor de management al riscului s-a realizat cu respectarea prevederilor Codului Depozitarului Central. Conform reglementărilor ASF, pentru ambele tipuri de operaţiuni menţionate anterior este necesar acordul clienţilor. 

Întrebare ZF: Acesta nu este primul scandal privind tranzacţiile de la BVB cu produse structurate. Fostul director general al BVB, Valentin Ionescu, a fost amendat de CNVM cu 5.000 de lei pentru nereguli în tranzacţiile cu produse structurate emise de Erste. Ce măsuri are în vedere conducerea BVB pentru a preveni astfel de situaţii pe viitor? 

Cazul la care se referă întrebarea a fost în legătură cu situaţii de nerespectare a obligaţiilor asumate de furnizorul de lichiditate, dar nu este similar cazului Harinvest.

Întrebare ZF: Spre deosebire de scandalul care l-a avut în prim-plan pe brokerul Cristian Sima în 2012, în cazul Harinvest tranzacţiile au fost realizate pe Bursa de Valori Bucureşti, sub supravegherea ASF. Cum a fost posibil ca pe o piaţă suprareglementată peste 150 de clienţi ai unei firme de brokeraj să rămână fără bani?

O astfel de situaţie se poate întâmpla când un intermediar este mic, firav, nu are bază financiară, nu are suficiente resurse şi experienţă pentru a administra riscurile şi, mai mult, comite acte de neglijenţă sau acţionează cu rea-credinţă. Aceasta este o problemă structurală. Ea trebuie rezolvată şi astfel de entităţi trebuie eliminate din piaţă.

Ce spune Broker Cluj

În privinţa produselor structurate tranzacţionate de Harinvest, care au făcut obiectul unor operaţiuni de sell-out, SSIF Broker a fost un cumpărător de bună-credinţă, care a răspuns unei solicitări iniţiate de Harinvest.

Operaţiunile de sell-out au fost efectuate conform prevederilor reglementărilor în vigoare, transmiţându-se către Bursa de Valori Bucureşti, formularul special prevăzut de art. 179, al. 3 din codul Bursei de Valori Bucureşti.

Conform acestui formular, operaţiunile sunt aprobate de către Bursa de Valori Bucureşti pe baza confirmării primite de la Depozitarul Central, prin semnăturile olografe ale reprezentanţilor autorizaţi ai celor două instituţii, precum şi a reprezentanţilor autorizaţi ai participanţilor la sistemul bursier, care iniţiază acest tip de operaţiune.

Considerăm că reprezentanţii legali ai unui intermediar autorizat nu se pot deroba de răspunderea privind prejudiciile produse propriilor clienţi.

Situaţia creată în jurul Harinvest este regretabilă şi cu impact negativ asupra pieţei de produse structurate, dar avem încredere că autorităţile abilitate vor face toate demersurile necesare soluţionării cu promptitudine a acestei situaţii şi îndeosebi în vederea reparării prejudiciilor cauzate clienţilor de bună-credinţă ai Harinvest.

Ce spune BCR

BCR, în calitate de furnizor de lichiditate pentru produsele structurate emise de EGB (Erste), este obligat, conform reglementărilor în vigoare, să ofere preţuri de vânzare/cumpărare pentru produsele structurate listate pe sistemul de tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti.

Deficienţele de management al riscului ori deficienţele de control intern antifraudă înregistrate la nivelul altor intermediari din piaţă sunt direct şi exclusiv responsabilitatea intermediarilor respectivi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.12.2013

 
Cuvinte cheie:
BVB
, Harinvest
, actiuni
, lichiditati
, brokeraj
, conturi
, cnvm
, supraveghere
, ramnicu valcea

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide