La aproape 20 de ore de la tragicul accident în urma căruia 18 români aflaţi în vacanţă şi-au pierdut viaţa iar alţi 29 au fost răniţi după ce un autocar închiriat de agenţia de turism Mareea Comtur s-a răsturnat într-o prăpastie în Muntenegru, nici ministrul turismului Maria Grapini, nici Relu Fenechiu, ministrul transporturilor, nu au ieşit cu o declaraţie.
Mai mult, autorităţile nu au anunţat că ar fi reţinut vreun responsabil pentru acest accident. Aceasta este cea mai mare tragedie din turism din ultimii 18 ani, considerată de jucătorii din turism al doilea cel mai tragic eveniment după prăbuşirea unei aeronave Tarom cu 60 de persoane la Baloteşti în 1995. Cine se face responsabil de acest eveniment?
Nimeni nu îşi asumă vreo vină până acum, nicio persoană nu a fost reţinută de poliţie, iar autorităţile spun doar că au demarat ancheta. Cazul scoate la iveală situaţia haotică din turism şi transporturi de călători unde licenţele sunt date prin încălcarea legilor. Fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu a acuzat dur noua conducere, afirmând că licenţierea transportului de călători se face „mafiotic“. În plus, pentru că şoferi români nu sunt aspru penalizaţi pentru încălcarea regulilor de circulaţie aşa cum se întâmplă în Austria sau Germania, frecvenţa acestor accidente este mult mai mare. România este pe locul 5 la nivel european la frecvenţa accidentelor rutiere cu victime, deşi parcul de maşini este la jumătate faţă de media UE.
Spre comparaţie, în Italia, după ce vasul de croazieră Costa Concordia a eşuat, incident ce s-a soldat cu trei morţi, 20 de răniţi şi 40 de daţi dispăruţi, căpitanul italian a fost reţinut de procurori şi ulterior a ajuns după gratii.
„Nu ştim ce s-a întâmplat. Autocarul cu care se făcea circuitul era închiriat de la o firmă. Turiştii se aflau într-un circuit de zece zile în Muntenegru şi Croaţia“, a spus Marius Usturoiu, proprietarul agenţiei de turism Mareea Comtur, care a vândut vacanţele turiştilor aflaţi în autocar. Pasagerii aflaţi în autocarul care s-a răsturnat se aflau într-un circuit cultural, ce includea opt nopţi de cazare.
Autocarul care s-a răsturnat aparţine familiei Grigore, care administrează două companii în turism. Gregory Tour Serv este deţinută de Iuliana Mihaela Grigore şi Ştefan Grigore. Firma a avut afaceri de 5,7 mil. lei (1,3 mil. euro) şi pierderi de 515.000 lei (circa 119.000 euro), la opt angajaţi, potrivit datelor de la Finanţe. Gregory Tour Holiday, cea de-a doua firmă, este deţinută de Viorica Ioana Grigore.
Relu Fenechiu, ministrul transporturilor:
Nu a putut fi contactat de ZF şi nici nu a făcut vreo declaraţie publică cu privire la accidentul din Muntenegru.
În subordinea sa este Autoritatea Rutieră Română care eliberează licenţe de transport.
„Există o mafie a licenţierilor şi de aceea, ca ministru al transporturilor, am creat Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, unde s-au reunit experţi în transportul rutier (...). Din păcate, ministrul Fenechiu a distrus noul sistem şi preferă să moară oameni, dar să trăiască reţele mafiote de licenţiere, control, acreditare”, a spus Anca Boagiu, fostul ministru al transporturilor, contactată de ZF.
Firma a raportat în 2011 o cifră de afaceri de 39.000 de lei (8.700 de euro) şi un profit de 943 de lei (211 euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Proprietarii firmelor nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei. Firma Gregory Tour, care a închiriat autocarul ce s-a răsturnat în Muntenegru agenţiei de turism Mareea Comtur pentru realizarea unui circuit cultural, are o flotă de şase autocare.
„O astfel de tragedie nu a mai fost până acum. Esta a doua mare tragedie, după cea din Baloteşti, când un avion al Tarom s-a prăbuşit. Este o situaţie critică, trebuie văzut care va fi rezultatul investigaţiei“, a spus Sorin Văduvoiu, directorul general al agenţiei de turism Perfect Tour. La 31 martie 1995, un avion Airbus A310-324 al Tarom, cu destinaţia Bruxelles, se prăbuşea pe un câmp din Baloteşti la scurt timp de la decolare. Niciunul din cei 60 de pasageri, români şi străini, nu a supravieţuit. Şi Mircea Vladu, directorul agenţiei Prestige Tours, spune că este o adevărată tragedie.
Şeful Autorităţii Naţionale pentru Turism: Am dispus realizarea de controale la cele două agenţii
Gregory Tour Serv şi-a luat licenţa în turism pe 26 aprilie 2010, iar Mareea Comtur pe 12 noiembrie 2009, potrivit datelor de pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Turism.
„Am dispus deja realizarea unor controale la agenţiile Mareea Comtur şi Gregory Tour pentru a vedea dacă respectau toate prevederile în vederea comercializării de pachete turistice. Se va verifica dacă au brevete, modul în care s-au semnat contractele, aspecte legate de comercializarea vacanţelor. Noi nu avem competenţe legale pentru verificarea activităţii de transport“, a declarat Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism. Contactată de ZF, Maria Grapini, ministrul turismului, nu a răspuns.
Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism:
"Am dispus deja realizarea unor controale la agenţiile Mareea Comtur şi Gregory Tour pentru a vedea dacă respectau toate prevederile în vederea comercializării de pachete turistice. Se va verifica dacă au brevete, modul în care s-au semnat contractele, aspecte legate de comercializarea vacanţelor. Noi nu avem competenţe legale pentru verificarea activităţii de transport.“
3.109 de firme au licenţe de turism şi funcţionează ca agenţii de turism în România
În România funcţionează ca agenţii de turism sau touroperatoare 3109 firme, care au luat licenţă în turism de la Autoritatea Naţională pentru Turism. Anul trecut au fost retrase 201 de licenţe de turism, arată aceeaşi sursă. Agenţia de turism organizatoare sau detailistă nu poate exclude sau nu poate limita responsabilitatea ei pentru prejudiciul cauzat de moartea sau de rănirea turistului ca urmare a acţiunilor ori a neglijenţei ei, potrivit Ordonanţei nr. 107 din 30 iulie 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii. Pentru a obţine o licenţă în turism, o firmă trebuie să aibă un punct de lucru şi un angajat cu brevet în turism.
Un transportator: Jumătate din piaţa de transport rutier de persoane, la negru
Cei mai mari jucători din transportul internaţional rutier de persoane sunt compania Atlassib, controlată de Ilie Carabulea, Eurolines (Touring Europabus), deţinută de Dragoş Anastasiu, Tabia Tour şi Saiz Tour România, înfiinţată în 2003, care face curse spre Spania şi este deţinută de Autotransportes Saiz Tour S.L., cu sediul în Barcelona.
Daniel Micu, directorul general al companiei de transport persoane Atlassib, cel mai mare jucător pe piaţa de transport rutier internaţional, cu afaceri de 65 mil. euro în 2011, spune că jumătate din această piaţă este la gri sau la negru.
„Foarte mulţi transportatori lucrează la negru, de aici şi lipsa de control asupra autocarelor, defecţiuni tehnice, evaziune fiscală şi alte probleme“, a spus el. Întrebat de ZF la cât este evaluată această piaţă, el a spus că nu există date oficiale. „În transportul de persoane sunt norme europene legate de timpii de conducere şi de odihnă. La patru ore şi jumătate de condus, şoferul trebuie să ia o pauză de 45 de minute.“ Atlassib are o flotă de 170 de autocare ce operează pe 37 de linii externe. Compania transportă între 550.000 şi 600.000 de persoane anual. „Şoferii pe care îi angajăm trebuie să aibă cel puţin trei ani de experienţă de condus pe autocare de persoane. Ei conduc pe rute interne şi apoi pe rute externe. Autocarelor noastre li se fac constant revizii.“
Maria Grapini, ministrul delegat pentru turism
Nu a putut fi contactat de ZF şi nici nu a făcut vreo declaraţie publică cu privire la accidentul din Muntenegru.
În subordinea sa este Autoritatea Naţională pentru Turism.
MAE: Ancheta va fi coordonată de o unitate de parchet
Marius Mugurel Tache, comisar-şef, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, a spus că ancheta va fi coordonată de o unitate de parchet şi că o astfel de anchetă nu va fi făcută doar de Poliţie, dat fiind că poate fi vorba despre starea tehnică a maşinii. „Ne vom sesiza din oficiu în privinţa accidentului din Muntenegru şi vom cere şi sprijinul autorităţilor din Muntenegru. Atât este ceea ce vă pot comunica până acum“, a spus Ramona Bulucu, procuror-şef, purtătorul de cuvânt al Ministerului Public.
Un avion al Forţelor Aeriene Române, trimis în Muntenegru
Ministrul român de externe Titus Corlăţean şi-a anulat participarea la reuniunile din Luxemburg pentru a pleca la Podgoriţa ca să coordoneze la faţa locului activităţile echipei operative din România, în cooperare cu autorităţile locale, pentru asistenţa victimelor.
Ieri dimineaţă a aterizat la Podgoriţa, în Muntenegru, aeronava C-27J Spartan a Forţelor Aeriene, care a transportat două echipe de evaluare, una medicală şi una consulară, în vederea recuperării cetăţenilor români implicaţi în accidentul rutier de duminică. La bord se afla şi secretarul de stat Raed Arafat. Misiunea este executată la solicitarea celulei de criză constituite la nivelul Ministerului Afacerilor Externe.
Declaraţiile unui pasager din autocar
Unul dintre pasagerii accidentaţi în Muntenegru a declarat, potrivit Ştirile Pro TV, că în momentul producerii accidentului şoferul era într-o depăşire la intrarea într-un viaduct şi deşi limita de viteză era de 50 km/oră, el avea în jur de 90 km/oră. „Eu mă simt relativ bine, ceilalţi sunt mult mai rău. Am lovituri destul de puternice pe corp, dar nu cu efecte majore. Am doar câteva zgârieturi, eu am căzut din autocar în timp ce se rostogolea. Şoferul a încercat să depăşească la intrarea într-un viaduct accelerând. Am început să strigăm la el să încetinească. A accelerat, a încercat să evite maşina din faţă şi a sărit peste parapet. Limita de viteză a fost de 50 km/h, iar el avea undeva pe la 90 km/h. Nu ne grăbeam, aveam timp să ajungem“, a declarat pasagerul. El a mai povestit că la locul accidentului au apărut 30 - 40 de oameni cu corzi care i-au salvat. „A fost o organizare impecabilă. Cei care n-aveau centuri de siguranţă au fost cei care au scăpat pentru că au fost aruncaţi din autocar“, a mai spus victima.
Tiberiu Niţu, procuror-general al României
„Ne vom sesiza din oficiu în privinţa accidentului din Muntenegru şi vom cere şi sprijinul autorităţilor din Muntenegru. Atât este ceea ce vă pot comunica până acum“, a spus Ramona Bulucu, procuror-şef, purtătorul de cuvânt al Ministerului Public
Până la închiderea ediţiei responsabilii nu fuseseră chemaţi la audieri. Pe de altă parte, Andreea Paul, vicepreşedinte PDL, spune că până ieri seară Poliţia şi Procuratura ar fi trebuit să treacă la anchetarea celor vinovaţi.
„De ce patronul firmei de transport şi cel de turism nu sunt încă ridicaţi de Poliţie până la această oră pentru investigaţii?“
Ce spune directorul firmei care deţine autocarul implicat în accident
„Noi, ca firmă, nu am avut niciun incident până acum şi nici şoferii nu ştiu să fi avut vreun incident anterior, nici la locurile de muncă anterioare“, a declarat Ştefan Grigore, directorul Gregory Tour, citat de Mediafax. El a mai spus că firma face acest traseu din Muntenegru de cel puţin 7-8 ori anual, iar unul dintre şoferii de pe autocarul respectiv a făcut acest traseu de 20 de ori. De asemenea, autocarul avea toate verificările tehnice făcute, nefiind semnalată nicio problemă. Ştefan Grigore a spus că a fost contactat toată noaptea (duminică spre luni) de membri ai familiilor celor aflaţi în autocar, însă din păcate nu le-a putut da nicio informaţie, pentru că nici el nu a reuşit să afle nimic.
Un jurnalist din Muntenegru: Şoseaua unde a avut accidentul cu autocarul românesc este una dintre cele mai periculoase din ţară
Accidentul în care a fost implicat un autocar plin cu turişti români este unul dintre cele mai grave care au avut loc în ultimii ani în Muntenegru, a spus pentru ZF Radovan Bogojevic, un jurnalist al televiziunii muntenegrene PRVA TV.
„Am mai avut un accident de tren foarte grav în ultimii ani, dar accidentul de ieri este unul dintre cele mai terifiante. Şoseaua unde accidentul a avut loc este singura care face legătura între sudul şi nordul ţării şi se numără printre cele mai periculoase din Muntenegru. O serie de accidente de amploare au avut loc în ultimii ani pe acest drum“, a spus Bogojevic.
Sorin Supuran, director general al Autorităţii Rutiere Române:
„Autocarul implicat într-un accident în Muntenegru are licenţă de transport şi deţine documente privind legalitatea transportului şi a cursei în cauză.“
- Accidentul s-a produs duminică după amiază la Grlo, pe o şosea dintr-o regiune montană la 30 de kilometri nord de Podgoriţa, capitala Muntenegrului. Autocarul cu 47 de pasageri a căzut într-o prăpastie după ce a încercat să facă o depăşire.
- Pasagerii aflaţi în autocarul care s-a răsturnat în Muntenegru se aflau într-un circuit cultural, ce includea opt nopţi de cazare. Preţul acestui pachet de vacanţă începea de la 389 de euro, cu loc de cazare într-o cameră dublă, potrivit datelor de pe site-ul agenţiei Mareea, organizatoarea acestui circuit.
- Autocarul implicat în accident, un Neoplan Tourliner, cu o capacitate de 49 plus două locuri. La an de fabricaţie, pe site-ul companiei care îl deţinea, figurează perioada 2005-2007.
Marius Usturoiu, proprietarul agenţiei de turism Mareea Comtur
„Nu ştim ce s-a întâmplat. Autocarul cu care se făcea circuitul era închiriat de la o firmă. Turiştii se aflau într-un circuit de zece zile în Muntenegru şi Croaţia. Plecaseră sâmbătă din Bucureşti, fuseseră cazaţi o noapte în Belgrad, iar duminică erau în drum spre Budva (Muntenegru), unde urmau să fie cazaţi.“
Mareea Comtur este una din cele mai mari agenţii de turism de pe piaţă, cu afaceri de 14 mil. de euro anul trecut, care vinde circuite în ţară. Pasagerii aflaţi în autocarul care s-a răsturnat în Muntenegru se aflau într-un circuit cultural, ce includea opt nopţi de cazare. Preţul acestui pachet de vacanţă începea de la 389 de euro, cu loc de cazare într-o cameră dublă, potrivit datelor de pe site-ul agenţiei Mareea, organizatoarea acestui circuit.
Brokerii de asigurări: Vor fi despăgubiri record, de circa 5 milioane de euro
Accidentul rutier din Muntenegru ar putea determina plata unor despăgubiri record pe piaţa locală, de circa 5 milioane de euro, pentru vătămări corporale şi morale, consideră brokerii de asigurări.
„E posibil să vedem cea mai mare daună plătită în contul unei poliţe auto obligatorii. Despăgubirea totală pentru vătămări corporale şi daune morale acoperite de asigurarea RCA s-ar putea apropia de cinci milioane de euro, având în vedere numărul persoanelor decedate şi rănite. Totuşi, impactul unei daune maxime pe RCA nu va fi foarte mare. Dacă se înregistrează cinci daune cu o valoare de un milion de euro fiecare, practic vorbim de acelaşi efect.“, a afirmat Cristian Fugaciu, director general al brokerului Marsh.
Asigurătorii locali nu au mai plătit până acum o daună totală de cinci milioane de euro pe o singură poliţă RCA, cea mai mare despăgubire ajungând la circa trei milioane de euro.
Autocarul implicat în accidentul din Muntenegru, deţinut de compania Gregory Tour, era înmatriculat cu numărul B 123 MMJ, iar în baza de date CEDAM, care oferă informaţii despre istoricul daunelor, Omniasig apare ca fiind asigurătorul vehicului. Reprezentanţii Omniasig nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei pentru a confirma informaţia. Potrivit CEDAM, pentru acelaşi autocar deţinut de firma Gregory Tour, a mai fost înregistrată o daună la sfârşitul lunii februarie 2011, despăgubirea fiind achitată de Euroins în iunie 2011.
Potrivit unor informaţii din piaţă, companiile de asigurări încasează aproximativ 3.000 de lei pentru o poliţă de asigurare RCA a unui autocar. „Dacă Omniasig este asigurătorul autocarului, cu siguranţă va putea susţine o astfel de daună, nu cred că vor exista probleme. Grupul VIG, care deţine compania, este un grup puternic, cu afaceri internaţionale. Oricare ar fi fost compania de asigurări care a emis poliţa, nu cred că stabilitatea afacerilor ar fi avut de suferit. Pe acestă piaţă e normal să fii asigurat, legea obligă companiile care subscriu pe RCA să se reasigure şi să transfere o parte din risc“, a explicat Fugaciu.
Pe de altă parte, Bogdan Andriescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări din România (UNSICAR), consideră că o daună maximă pe RCA va avea ca efect înrăutăţirea şi mai mult a ratei de daună, ceea ce va duce la majorarea tarifelor poliţelor. „Un efect asupra pieţei locale, cu siguranţă, vom vedea. În primul rând va creşte gradul de daunalitate, iar acest lucru se va resimţi la nivelul asiguratului, care va plăti mai mult pentru asigurare. Totodată, asigurătorul va scoate din buzunar mai mult pentru reasigurare“, spune Andriescu.
Despăgubirile plătite pentru daune morale şi vătămări corporale au crescut rapid în ultimii ani, ponderea ajungând la peste 18% din totalul daunelor achitate pe poliţele de răspundere civilă auto (RCA). Anul trecut valoarea acestora s-a ridicat la 328 milioane de lei (74 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2011.
Hagiu: Şoferii de autocar în România nici măcar nu participă la cursurile de dinainte de atestat
Augustin Hagiu, consultant în transporturi şi care a mai deţinut funcţia de preşedinte al Federaţiei Operatorilor Rutieri de Transport (FORT), dar şi de consultant în cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR) în 2012 pentru aproximativ şase luni, spune că în România şoferii de autocar nu sunt testaţi cum trebuie, atestatele se dau pe bandă rulantă şi totul este o afacere din care nişte „băieţi deştepţi“ câştigă sume impresionante de bani.
„Astfel de şoferi nu sunt instruiţi cum trebuie şi doar li se pune atestatul în braţe contra unei sume de bani, desigur nefiscalizate, şi acum vedem rezultatele. Sunt organizate teste în urma unor cursuri, dar aceste cursuri nu se fac, şi de multe ori şoferul nici măcar nu este în sala la examinare, dar şoferii obţin atestatul ca şi cum ar fi fost acolo. În fiecare zi se pot produce astfel de accidente din cauza acestor condiţii“, a spus Augustin Hagiu.
Pe de altă parte, oficialii Autorităţii Rutiere Române au declarat că în cazul autocarului implicat într-un accident în Muntenegru are licenţă de transport şi deţine documente privind legalitatea transportului şi a cursei în cauză.
Unul dintre pasagerii accidentaţi în Muntenegru a declarat pentru Ştirile Pro TV că în momentul producerii accidentului şoferul era într-o depăşire la intrarea într-un viaduct şi deşi limita de viteză pe acel sector de drum era de 50 km/h, autocarul circula cu 90 km/h. Viteza exactă a autocarului va putea fi comunicată doar după ce Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) va finaliza ancheta şi va analiza datele înregistrate de tahograful autocarului care înregistrează informaţii inclusiv despre viteza de rulare a acestuia.
„S-a demarat ancheta şi suntem în curs de desfăşurare. Nu avem momentan nicio informaţie, autocarul este în râpă. Din înregistrările de la bord nu ştim în acest moment ce se poate extrage. Vom veni cu un comunicat complet. Acum se face ancheta“, a spus Gabriel Ştefănescu, preşedintele ISCTR.
Aproape 19.000 de autobuze şi autocare erau înmatriculate în România la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor de la Poliţie, dintre care doar 2% sunt mai noi de doi ani. Cele mai multe, adică peste 35%, au o vechime mai mare de 20 de ani, având implicit standarde de siguranţă mult diferite comparativ cu cele noi. Însumate, cele cu o vechime mai mare de zece ani reprezintă 62% din totalul parcului de autobuze şi autocare ce transportă zilnic pasageri.
În ceea ce priveşte starea tehnică a autocarelor utilizate în transporturi internaţionale, Augustin Hagiu a subliniat că acestea sunt analizate la fiecare şase luni, iar din punct de vedere tehnic nu ar trebui să existe probleme. În plus, el a subliniat că „autocarele care realizează curse ocazionale sunt foarte noi, mai noi şi decât cele din regiune“.
Comparativ, în cazul autoutilitarelor, doar 46% au o vechime mai mare de zece ani, cele mai multe, respectiv 35% având o vechime cuprinsă între şase şi zece ani. Mai mult, din totalul parcului, 5% din camioane au o vechime mai mică de doi ani, procent de peste două ori mai mare comparativ cu cel al autocarelor.
De obicei, firmele de transport sunt interesate să aibă în parc vehicule cât mai noi, acestea având nu doar costuri de exploatare mai mici, ci şi taxe mai reduse în special în Europa de Vest, dar şi şanse mai mici în cazul apariţiei unor defecte tehnice.
Vârsta medie a unui autocar sau autobuz înmatriculat în România este de peste 14 ani, în timp ce în cazul utilitarelor aceasta scade la 11 ani.
România, pe locul cinci în UE la accidentele rutiere: 2.400 de morţi anual
În România în ultimii 12 ani au murit în medie 2.483 de oameni anual în urma accidentelor rutiere, vârful fiind atins în 2008 cu 3.000 de decese. Mortalitatea pe şoselele locale a coborât cu 15% sub media multianuală în 2011, iar pentru 2012 estimările arată un nivel relativ staţionar, potrivit datelor Comisiei Europene.
România ocupă al cincilea loc în Uniunea Europeană în funcţie de numărul total de accidente rutiere, plasându-se în spatele Poloniei (4.100), Germaniei (4.000), Franţei (3.900) şi al Ciprului (3.800). Poziţia României în acest clasament este necorelată cu gradul de motorizare de pe piaţa locală. Piaţa locală este pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte gradul de motorizare. În timp ce în Italia sunt peste 600 de maşini la mia de locuitori, iar în Germania aproape 520, în România sunt mai puţin de 250 de maşini, ceea ce înseamnă că doar unul din patru români îşi permite un automobil, faţă de unul din doi la nivelul Uniunii Europene.
Astfel, numărul total de accidente din România arată o rată anuală de mortalitate de 11,1 la 100.000 de locuitori, economia locală fiind pe locul al patrulea în funcţie de acest indicator în regiune, în spatele Poloniei care are o incidenţă de 11,8 sau al Greciei cu o mortalitate de 12,8, potrivit informaţiilor dintr-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pe 2013.
Sub România sunt Bulgaria (10,4), Ungaria (9,1), Cehia (7,6), dar şi economii din afara blocului comunitar precum Serbia (8,3) sau Croaţia (10,4). Gabriel Razi
Cele mai grave accidente rutiere din România
- Accidentul rutier de la Huţani, Botoşani: În luna iunie a anului 1980 un autobuz care circula pe ruta Suceava-Botoşani s-a răsturnat de pe un pod într-o mlaştină adâncă. În urma accidentului şi-au pierdut viaţa 48 de oameni, iar alţi 35 de pasageri ai autocarului au fost răniţi. Acesta este considerat ca fiind cel mai grav accident rutier produs vreodată în România.
- Accidentul rutier de la Scânteia, Iaşi: În luna august a anului 2009 un autobuz a fost lovit de un tren de persoane. În urma accidentului au murit 14 oameni şi alte 2 persoane au fost rănite.
- Accidentul rutier de pe şoseaua Constanţa-Tulcea: În luna noiembrie a anului 2009 un microbuz plin de pasageri s-a lovit de un TIR care circula pe sens opus. În urma impactului au murit pe loc cinci persoane şi alte patru au fost rănite grav.
La închiderea ediţiei - Ponta: Miercuri, zi de doliu naţional
Guvernul va decreta ziua de miercuri 26 iunie drept zi de doliu naţional pentru victimele accidentului din Muntenegru, a anunţat premierul Victor Ponta aseară la închiderea ediţiei ZF. Hotărârea privind ziua de doliu naţional va fi aprobată marţi în şedinţă specială a Guvernului. El a precizat că tot marţi, după încheierea procedurilor legale, va fi asigurat transportul la Bucureşti al persoanelor decedate şi rănite.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 25.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
