Breasla celor care lucrează în servicii este în fierbere după fiscalizarea bacşişurilor.
Ieri, 10 mai 2015, ora 18.38, redacţia ZF. Intră „băiatul cu pizza“. Nu era pentru noi. Mai înfometaţi erau colegii din redacţia ProSport, aflată la zece metri distanţă. Articolul despre impozitarea bacşişurilor care a intrat în vigoare de la 9 mai tocmai fusese „trimis în pagină“, adică urma să fie prelucrat pentru tipar. Şi iată cum subiectele vin după jurnalişti, nu numai jurnaliştii după subiecte. Fugi după el pentru o reacţie. Ajungem tocmai când primea de la colegul de la ProSport 5 lei bacşiş la o pizza de 30,75 de lei plătită cu cardul. „Hei, ce faci? Nu plăteşti impozit pe bacşiş?. Trebuie să dai statului 80 de bani (16% din 5 lei - n. red.)“, glumim cu el.
Confuzie totală. Omul era şocat. „Nu ştiu, nu ne-au anunţat nimic, nu ştiu ce trebuie să fac“, a spus Ovidiu, unul dintre angajaţii unei mari pizzerii din Capitală. El a spus că duce clienţilor în fiecare zi în medie câte zece pizza de la care nu strânge niciodată mai mult de 50 de lei bacşiş. „Dă fiecare după cum poate, în general între 1 şi 5 lei“, spune el în timp ce se îndreaptă spre scările de la ieşire.
La un bon de bacşiş de 5 lei, în conturile de la Finanţe ajung 80 de bani. Firmele emit bon şi pentru 20 de bani uitaţi pe tejghea, ceea ce înseamnă că în conturile statului ajung alţi 3 bani. Situaţia arată un efort de colectare dezechilibrat faţă de sumele în plus strânse de stat.
În primele două zile de impozitare a bacşisului chelnerilor, taximetriştilor sau coafezelor puţini erau cei care se grăbiseră să scoată bonuri pentru mărunţişul lăsat de clienţi, dar întreaga breaslă a celor care lucrează în servicii este în fierbere. În goana pentru creşterea gradului de colectare a impozitelor, Fiscul s-a oprit la bacşişurile din servicii înainte de a se face orice pas către segmentul marilor companii multinaţionale care raportează an de an profituri nete de câteva procente, dar în acelaşi timp se menţin sau se extind pe piaţa locală. De asemenea, sunt resurse uriaşe de bani noi la buget din îmbunătăţirea administrării companiilor de stat care anunţă pierderi „generoase“ an de an sau profituri sub media europeană.
Din cele mai mari 20 de companii pe pierderi în 2013, ultimul an cu date publice disponibile, 16 au capital străin. Cea mai mare companie străină cu pierderi în România era Petrotel-Lukoil, cu pierderi de 210 mil. lei la afaceri de 1,2 mld. lei. Pe următorul loc s-a clasat ArcelorMittal cu un minus de 167 mil. lei la rulaje de 840 mil. lei.
Vineri într-unul din cele mai mari lanţuri de restaurante bucureştene, un chelner a întrebat, probabil pentru prima dată: „Doriţi să lăsaţi şi bacşiş?“. Procedura este hilară. Clientul primeşte bonul pentru consumaţie, notează suma pe care doreşte să o lase bacşiş pentru ca apoi să aştepte revenirea chelnerului cu un al doilea bon pe care este trecută suma lăsată chelnerului.
„Ca la orice procedură nouă, este o atmosferă de nemulţumire până se reglează lucrurile“, spune Dragoş Petrescu, antreprenorul care controlează lanţul de restaurante City Grill, cu 900 de angajaţi.Toată greutatea noii proceduri fiscale se răsfrânge asupra companiilor şi creează presiune administrativă suplimentară.
„Încercăm să lămurim confuzia creată prin reguli de stabilitate, dar nu este uşor. Situaţia creează presiune administrativă pentru o companie care trebuie să fie preocupată de gustul mâncării sau de modul în care este făcută servirea“, spune Petrescu.
Cei 900 de angajaţi ai antreprenorului sunt doar o mică fracţiune dintr-o industrie extrem de fragmentată, cu jucători ce apar şi dispar, în care se învârt peste 100.000 de angajaţi.La venituri lunare medii de 300 de euro din bacşişuri pentru fiecare chelner, încasările potenţiale la buget pe această linie înseamnă doar 4,8 milioane de euro.
Totuşi, potenţialul anual nu este de neglijat. Numai de la chelneri statul poate strânge bani suficienţi pentru ridicarea de la zero a unui spital. În total, Ministerul Finanţelor a estimat „piaţa bacşişului“ la aproximativ 400 de milioane de euro la începutul acestei luni.
La venituri lunare medii de 300 de euro din bacşişuri pentru fiecare chelner, încasările potenţiale la buget pe această linie înseamnă doar 4,8 milioane de euro
Taximetriştii, cu chitanţierul în torpedouImpozitarea bacşişului devine şi mai complicată atunci când vine vorba de strâns impozit de la taximetrişti. Numai în Bucureşti sunt aproape 10.000 de taximetre care lucrează aproape non-stop, ceea ce înseamnă o piaţă de 30.000 de angajaţi numai în Capitală.
Cu maşinile aproape tot timpul în mişcare, impozitarea acestui segment pare o utopie la prima vedere.„Unii dintre taximetrişti şi-au luat chitanţiere şi taie chitanţe pentru bacşiş. Nu este în regulă, dar încearcă să facă ceva“, spune Gabriel Stăvilaru, vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Taximetriştilor Independenţi, o organizaţie care reprezintă 1.700 de angajaţi din această industrie.
Şoferii taximetrelor şi-au arătat deja nemulţumirea şi anunţă proteste de stradă în perioada următoare.
Caietele de monetar pe care taximetriştii sunt obligaţi să le completeze la intrarea şi la ieşirea din tură au însă potenţialul de a funcţiona ca o bombă cu ceas în condiţiile unei industrii aflate istoric într-o zonă gri în care maşinile sunt pe străzi în fiecare zi timp de aproape 24 de ore.
„Caietul de monetar încurcă socotelile companiilor. Documentul trebuie completat cu numele conducătorului, funcţia, ora şi banii cu care a intrat“, spune Stăvilaru.El spune că măsura impozitării bacşişurilor este bună, dar implementarea a debutat defectuos.
„Măsura, în principiu, nu este una rea. Se pleacă de la premisa că pic cu pic se face mare“, spune reprezentantul şoferilor de taximetre.
Aproape 1 milion de salariaţi îşi numără banii din portofel la intrarea în tură
O cincime din salariaţii din economie, adică 850.000, sunt obligaţi de la sfârşitul săptămânii să declare sumele de bani din portofele la intrarea în tură, iar 225.000 de firme trebuie să deschidă registre de bani personali.Întărirea fiscalităţii în servicii are impact asupra celor 712.000 de angajaţi din retail, dar şi asupra celor aproape 140.000 de ospătari, chelneri şi bucătari din hoteluri, cafenele sau restaurante.
Bacşisul este evidenţiat acum pe bonuri fiscale separate, iar prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client în plus faţă de valoarea bunurilor cumpărate sau a serviciilor prestate, precum şi restul dat de vânzători şi nepreluat de clienţi în mod voluntar.
Serviciile şi comerţul, care se supun impozitării bacşişurilor, reprezintă cumulat cel mai important segment de contribuţie la Produsul Intern Brut, cu o pondere de aproape 50%.
Protest al taximetriştilor la guvern
Zeci de taximetrişti nemulţumiţi de decizia Executivului de impozitare a bacşişului au protestat cu maşinile ieri în Piaţa Constituţiei şi apoi au plecat spre parcarea din faţa sediului guvernului, unde au claxonat şi au mers în cerc timp de câteva minute. Ei s-au adunat ieri la prânz în faţa Parlamentului şi au claxonat timp de câteva minute, protestând astfel faţă de noile reglementări de impozitare a bacşişului. Ulterior, protestatarii au plecat în coloană spre Piaţa Victoriei, unde au oprit în parcarea din faţa sediului Guvernului şi au încercat să picheteze instituţia. Pentru că nu aveau autorizaţie de protest, taximetriştii s-au urcat în maşini în momentul în care au apărut echipaje ale Jandarmeriei. Mediafax
