Instabilitatea locului de muncă, lipsa creşterilor salariale din sectorul privat şi scăderea investiţiilor publice şi private sunt principalii factori care îi fac pe români tot mai prudenţi şi tot mai puţin dornici să scoată banii din buzunare pentru a consuma.
Consumul a scăzut în luna mai cu 3,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi a stagnat la nivelul primelor cinci luni după ce anul trecut reuşise să revină pe plus cu 3,3%. Mai mult, perspectivele nu sunt optimiste.
„Dacă ne uităm la cifrele care indică scăderea consumului în prima parte a anului, dar şi la cât de îngrijoraţi sunt oamenii în legătură cu creşterea preţurilor sau cu stabilitatea locului lor de muncă în următoarele 12 luni, nu avem de unde să aşteptăm semne de revigorare a consumului nici în a doua jumătate a lui 2013“, spune Andi Dumitrescu, directorul general al companiei de cercetare de piaţă GfK România.
Cifrele privind consumul ilustrează astfel că în spatele creşterii economice peste aşteptări (peste 2% cel mai probabil pe semestrul I), al avansului exportului şi al producţiei industriale se ascunde o altă realitate, cea a românilor de rând care sunt încă în criză şi nu au bani să iasă să consume.
„Consumul este crucial pentru creştere, de aceea sunt necesare investiţii care să conducă la crearea de noi locuri de muncă şi majorarea salariilor“, spune Dumitrescu.
Investiţiile străine directe au scăzut în primele cinci luni ale anului cu 37%, la 414 mil. euro faţă de 656 mil. euro în aceeaşi perioadă a lui 2012. În aceeaşi perioadă investiţiile publice au scăzut cu 8,5%, la 6,1 mld. lei (1,35 mld. euro). În acest context, Andi Dumitrescu explică faptul că românii nu au curaj să cheltuiască bani. Barometrul de încredere al consumatorilor – unul dintre indicatorii ilustrativi pentru starea consumului – îi poziţionează pe români în fruntea celor mai pesimişti europeni. „Românii nu sunt dispuşi să îşi schimbe casa sau maşina, şi asta din motive întemeiate.“
Executivul spune că studiile GfK de încredere a consumatorilor arată că românii sunt din ce în ce mai puţin dispuşi să investească în bunuri de folosinţă îndelungată în următorul an, în special în electronice şi electrocasnice.
De asemenea, numai 3% dintre români spun că intenţionează să îşi cumpere sau să îşi construiască o casă în următoarea perioadă. Doar 6% au în plan să-şi achiziţioneze un autoturism. În 2012, 6% dintre românii chestionaţi intenţionau să îşi cumpere o casă, iar 9% o maşină. „Aceste procente nu au fost niciodată atât de mici pe parcursul celor peste 10 ani de cand GfK realizează Barometrul de Încredere a Consumatorului pentru Comisia Europeană.“
În judeţul Mehedinţi, care are 265.000 de locuitori, pe primele cinci luni din 2013 a fost vândută o singură maşină nouă. Circa 40% din totalul populaţiei ocupate are un salariu mai mic de 1.500 de lei brut, care nu le permite să iasă şi să consume pentru a repune bani în piaţă.
În România, o vânzătoare dintr-un hipermarket câştigă 160 de euro (700 de lei), faţă de 1.700 de euro o vânzătoare din Franţa care realizează aceeaşi muncă.
„Se pariază în continuare pe măsuri de reducere a cheltuielilor, motiv pentru care la nivel macro ne aflăm într-un cerc vicios. Nu se iau măsuri de încurajare a investiţiilor şi economia are nevoie de ele“, spune Dumitrescu.
În acest context, românilor le este în continuare frică să îşi cheltuie banii, motiv pentru care cumpără doar strictul necesar, iar ce rămâne merge către economiile proprii. „Clasa de mijloc (cea mai importantă pătură socială, n.red.) are venituri cât să pună şi bani deoparte. Preferă să economisească decât să consume.“
Andi Dumitrescu afirmă că există doar oaze de optimism în industrie, cum este sectorul telecom şi IT – cu tabletele şi smartphone-urile care au vânzări în creştere. La polul opus, pieţe precum cea auto sau FMCG (bunuri de larg consum) sunt în declin. „Retailerii se mai dezvoltă însă deschiderile nu se văd neapărat şi în vânzări.“
În cazul industriei FMCG, executivul spune că avansul vânzărilor vine în principal din promoţii, reduceri şi oferte, însă această strategie este una nesănătoasă deoarece consumatorul se aşteaptă să primească în permanenţă oferte, însă pentru un business această strategie nu poate fi decât una pe termen limitat. „Este o capcană din care este greu de ieşit.“
GfK analizează gospodăriile din România şi este astfel în permanenţă conectat la situaţia din consum. Compania de cercetare de piaţă monitorizează un eşantion de 3.000 de gospodării, proces în urma căruia analizează atât evoluţia consumului, cât şi tendinţele.
„Din 2013 acest panel care monitorizează consumul casnic de FMCG a trecut la scanning. Până acum, metoda de culegere a datelor era prin intermediul jurnalului de cumpărături.“
Din ianuarie, membrii gospodăriilor monitorizate scanează după fiecare sesiune de cumpărături codurile de bare de pe toate produsele de larg consum pe care le achiziţionează zilnic.
Astfel, toate informaţiile privind cumpărăturile gospodăriilor sunt primite şi analizate de GfK, care poate să stabilească trendul consumului. Compania GfK, care analizează toate categoriile FMCG, atât produsele alimentare cât şi non-alimentare, ştie astfel în orice moment ce au cumpărat românii din gospodăriile monitorizate, eşantion ales pentru a fi reprezentantiv la nivelul întregii ţări.
Afaceri în creştere
GFK a terminat anul trecut cu afaceri de 55 mil. lei (12,4 mil. euro), în creştere cu 17% comparativ cu anul anterior. Cifra de afaceri include atât rezultatele obţinute pe piaţa locală cât şi cele de pe alte pieţe. Încă din 2008 GfK România a devenit hub global pentru managementul de proiecte de cercetare internaţionale. Din luna ianuarie, businessul din România a preluat şi partea de programare şi procesare de date pentru proiectele internaţionale. „Creşterea vine de la hub-uri. Per ansamblu, businessul local a fost în uşoară scădere, deoarece clienţii îşi reduc bugetele şi îşi reduc costurile.“ Andi Dumitrescu spune că sunt şi unele companii care continuă să investească în cercetare, cum este cazul celor din domeniul sănătăţii. La polul opus, sunt şi clienţi care decid să facă studii in house.
Şeful GFK estimează că piaţa locală de cercetare este încă destul de restrânsă, fiind evaluată la sub 50 de milioane de euro. „Anul acesta este unul mai dificil decât ultimii trei din punct de vedere al bugetelor de research. Ceea ce se întâmplă în România se resimte şi în alte ţări din regiunea CEE-META (Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu, Turcia şi Africa, n.red.), excepţie făcând Rusia şi Turcia, ţări unde business-ul de cercetare este înfloritor.“
Andi Dumitrescu explică faptul că efectele crizei se resimt din ce în ce mai evident şi la nivelul clienţilor care îşi reduc bugetele dedicate studiilor. Nici la nivel macro economic situaţia nu este mai bună: consumul scade, iar investitiile sunt încă reduse.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
