GlaxoSmithKline (GSK), companie aflată pe locul şase în topul celor mai mari jucători din industria locală de medicamente, a sponsorizat anul trecut participarea a 211 medici români la 40 de congrese internaţionale, aceasta fiind prima companie ce face publice astfel de date. GSK nu a precizat cât a cheltuit cu aceste sponsorizări.
O altă firmă din top 10, care nu a dorit însă să-i fie precizat numele, a spus că a sponsorizat doi medici rezidenţi pentru participarea la două congrese internaţionale, ca parte a unui proiect mai vechi. Sumele cheltuite au fost de aproximativ 2.500 de euro.
Terapia Ranbaxy a spus că nu sponsorizează participarea medicilor la congrese internaţionale.
Nicio altă companie din top 10 nu a dorit să precizeze câţi medici a trimis la congrese în afara ţării în 2012 şi sumele cheltuite. GSK are o cotă de piaţă de aproape 5%. Dacă se consideră că GSK trimite 5% din numărul total de medici din România la congrese în afara ţării, rezultă că în total firmele de medicamente sponsorizează peste 4.000 de medici anual.
Sute de congrese internaţionale sunt organizate anual în lume. Spre exemplu, al 6-lea Congres Mondial de Chirurgie Pediatrică s-a ţinut la Cape Town (Africa de Sud) în februarie, următorul urmând să aibă loc în 2017 la Istanbul (Turcia). Al 15-lea Congres Mondial de Cancer Gastrointestinal a avut loc la Barcelona (Spania) în iulie. Anul viitor va avea loc la Melbourne (Australia) Congresul Mondial de Cancer.
În Româna, discuţiile despre participarea medicilor la congrese internaţionale au apărut în 2009, în cazul gripei porcine, când 21 de medici care au participat la un congres de diabet în Mexic au fost testaţi la întoarcerea în ţară pentru a vedea dacă au virusul.
În România cheltuielile statului cu medicamentele au crescut cu 150% în intervalul 2006 – 2012 până la 6,76 mld. lei (1,5 mld. euro).
De ce sponsorizează companiile farmaceutice participarea medicilor la congrese în afara ţării
Reprezentanţii GSK România spun că din cauza constrângerilor bugetare, într-o ţară ca România, care are o situaţie dificilă din punctul de vedere al alocării de resurse, instituţiile nu îşi permit să finanţeze participarea medicilor la congrese, dar că aceste congrese sunt importante pentru educaţia medicilor şi pentru schimbul de experienţă. Compania a mai spus că din aprilie anul trecut a implementat un mod de lucru diferit pentru a elimina conflictul de interese, astfel că sponsorizează medici pe baza unei aplicaţii trimise pe site-ul propriu, care apoi este evaluată de către o comisie. Reprezentanţii GSK au mai spus că aplicaţiile sunt gestionate de către departamentul medical şi că departamentul comercial nu este implicat.
De ce sunt importante congresele medicale
„Este foarte important să mergi la congrese internaţionale pentru că iei legătura cu oameni care mai fac cercetare în lumea asta. Înveţi multe lucruri la care altfel ar fi greu să ajungi. Toate informaţiile de la congres sunt apoi publicate, însă ajungi să plăteşti şi
100 de euro ca să ai acces la un articol. Pentru profesori este cu atât mai important să ajungă la congrese, pentru că aici se discută toate noutăţile şi ar fi jenant ca dacă nu participă să fie cineva mai tânăr care ştie lucrurile acestea“, spune un medic rezident din Bucureşti care până acum nu a participat la niciun congres internaţional sponsorizat de către o companie farma.
El afirmă că de obicei medicii mai vechi, liderii de opinie, sunt cei sponsorizaţi.
Medicul spune că în lipsa unor astfel de sponsorizări, cheltuielile sunt foarte mari. Spre exemplu, la un congres de pediatrie care se ţine în această toamnă la Lyon (Franţa) doar taxa de participare este de 200 de euro, la care se adaugă şi cheltuielile de transport, cazare şi masă.
Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), spune că la nivelul instituţiei nu există o situaţie centralizată cu privire la numărul de medici care au fost sponsorizaţi pentru a participa la congrese internaţionale.
„Cel mai bine ar fi să se constituie un fond centralizat, iar fiecare companie să verse sumele de bani (pe care le-ar folosi pentru sponsorizări – n.red.), care să fie gestionate de reprezentanţi ai Colegiului Medicilor şi ai companiilor farmaceutice. În acest fel ar beneficia toată lumea, nu doar liderii de opinie“, a spus Astărăstoae. El a adăugat că „toată lumea a fost de acord cu propunerea, dar că au apărut dificultăţi când s-a dorit ca proiectul să fie pus în practică“.
Fundeni vrea să publice pe site sponsorizările medicilor
Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni, spune că la nivelul instituţiei se adună aceste informaţii pentru a le face publice pe site-ul propriu. Orban a explicat că sunt unele companii farmaceutice care solicită acordul conducerii spitalului pentru a sponsoriza participarea medicilor la congrese internaţionale, dar nu toate fac acest lucru. „Nu există deocamdată o însumare a acestor participări“, a spus Carmen Orban.
Ea a precizat că pe lângă concediul de odihnă medicii au anual zece zile de concediu pentru pregătire profesională.
„Din salariu medicii nu îşi pot permite să plătească participarea la congrese internaţionale“, a mai spus Orban.
O altă opţiune ar fi ca Ministerul Sănătăţii sau Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să sponsorizeze participarea medicilor la congrese. Ministerul nu a răspuns la întrebările ZF până la închiderea ediţiei.
Pe de altă parte, reprezentanţii CNAS au spus că instituţia „nu este implicată în sponsorizarea medicilor pentru participarea la congrese, în reglementarea relaţiei dintre medici şi companiile farmaceutice în legătură cu participarea la congrese internaţionale şi nu deţine informaţii referitoare la sponsorizările medicilor de către companiile farmaceutice.“
„Conform actelor normative care reglementează activitatea CNAS şi a caselor de asigurări de sănătate teritoriale, relaţiile dintre casele de asigurări şi medici sunt relaţii contractuale de furnizare a serviciilor medicale pentru asiguraţii sistemului de asigurări de sănătate“, se arată într-un răspuns semnat de biroul de presă.
Din 2016, companiile vor face publice sumele cheltuite pentru congresele medicilor
Producătorii de medicamente grupaţi în ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente) vor fi obligaţi să facă publice sumele cheltuite cu sponsorizarea medicilor de anul viitor.
Oana-Martha Igrişan, director de comunicare al ARPIM, spune că primele informaţii vor fi publice abia în 2016 (după centralizarea acestora), iar în prezent aceste date nu sunt centralizate.
„În România, subfinanţarea sistemului sanitar se reflectă şi la nivelul salarizării cadrelor medicale, iar aceasta este una din cauzele majore pentru care medicii au un acces restrâns la manuale şi tratate de specialitate, la studii despre medicamente noi sau la congrese medicale în cadrul cărora se mediatizează descoperirile ştiinţifice importante. Companiile farmaceutice încearcă să acopere acest deficit de informaţii (...)“, a spus Igrişan.
Pe site-ul instituţiei sunt însă disponibile informaţii legate de sponsorizările acordate asociaţiilor de pacienţi, datele fiind centralizate pentru fiecare din anii 2010 – 2011 – 2012. În total, companiile din ARPIM au cheltuit 650.000 de euro anul trecut pentru sponsorizarea asociaţiilor de pacienţi.
Ce se întâmplă în China
Unii angajaţi ai GSK din China ar fi organizat o excursie de trei zile în care toate cheltuielile au fost acoperite de companie pentru un grup de 30 de doctori, într-o destinaţie de top din China, scopul fiind de a-i determina să înceapă prescrierea unui medicament al companiei, scrie Wall Street Journal. În cazul altor excursii, locurile alese ar fi fost mult mai îndepărate, precum Budapesta sau Grecia.
Autorităţile din China investighează aceste practici, iar datele arată că astfel de practici au contribuit la creşterea cheltuielilor cu medicamentele. China, ca de altfel şi alte state, se confruntă cu problema numărului redus de medici, însă pentru companiile de medicamente mai puţini medici înseamnă o putere mai mare pentru a influenţa un număr mai mare de pacienţi, potrivit Wall Street Journal. Medicii influenţi erau targetaţi individual şi erau identificaţi în special prin intermediul evenimentelor. Odată ce relaţia se „cimenta“, angajaţii Glaxo încheiau deal-uri şi ofereau plăţi în schimbul prescrierii de medicamente. Existau chiar şi foi Excel completate de medici care centralizau date despre afecţiunile pacienţilor şi despre medicamentele şi dozele prescrise.
Pascal Prigent, directorul general al GSK România, spune că nu are cunoştinţă că astfel de practici ar fi avut loc în România, compania având unele dintre cele mai stricte proceduri de conformitate din acest domeniu.
„Deşi avem un sistem foarte strict, menit să detecteze orice încălcare a codului de conduită, la nivel global suntem o companie cu 99.000 de angajaţi şi, din nefericire, pot apărea situaţii, cum s-a întâmplat în China, unde se pare că anumiţi angajaţi ai GSK China, care cunosc sistemele noastre foarte bine, ar fi acţionat în afara proceselor şi reglementările noastre (…) Toleranţa noastră este zero pentru orice comportament de această natură“, a spus Prigent.
Şeful GSK România a mai spus că regulile în cadrul companiei sunt aceleaşi peste tot în lume. Verificarea acestora se face atât prin intermediul unui departament intern, format din oameni din echipa locală din Bucureşti (care s-a despins din departamentul de legal şi este de sine stătător), urmează un audit internaţional, iar a treia etapă o reprezintă un audit internaţional, format din auditori independenţi.
Şi alte companii precum Sanofi sau Eli Lilly sunt vizate de autorităţile din China.
În România, reprezentanţii Sanofi nu au făcut niciun comentariu până la închiderea ediţiei, iar reprezentanţii Eli Lilly nu au putut fi contactaţi.
Ce spune codul etic al ARPIM
► Sponsorizarea unui eveniment şi/sau a participării la un eveniment a oricărui profesionist din domeniul sanitar este o informaţie publică; reuniunile sponsorizate de către un membru sau de către membri ai ARPIM trebuie precizate ca atare în toate publicaţiile legate de reuniuni şi în orice volume publicate ale lucrărilor reuniunii. Declaraţia de sponsorizare trebuie să fie suficient de vizibilă pentru a asigura faptul că cititorii au luat cunoştinţă de ea de la început.
► Membrul ARPIM are obligaţia să notifice grupul de etică al ARPIM asupra lor (congreselor internaţionale – n.red.), anterior derulării evenimentelor.
► Nu este permisă organizarea de evenimente (inclusiv cazarea profesioniştilor din domeniul sanitar) la hoteluri de cinci stele pentru evenimente organizate de către membrii ARPIM.
► Călătoria cu avionul (atât locală, cât şi internaţională) se face doar la clasa economică.
► Pentru mesele în afara ţării limita maximă de
cheltuieli este de 150 de euro pe zi pentru prânz plus cină.
► Este interzisă cazarea la hotelurile de cinci stele.
► Membrii ARPIM vor evita utilizarea locaţiilor renumite pentru facilităţile lor de divertisment, sportive sau pentru „extravaganţa“ lor.
Salariile medicilor între 800 şi 73.000 de lei pe lună
Un medic pediatru rezident câştigă la stat 800 de lei plus bonuri de masă şi sporuri în anumite spitale (de TBC, boli infecţioase şi altele), iar în unele cazuri bonusurile pot ajunge la 100%, adică în total 1.500-1.600 de lei.
Salariul de bază al unui medic primar din sistemul public este de 1.800 de lei, potrivit Mediafax.
Discrepanţa de venituri între medicii care intră în sistem şi cei cu vechime este extrem de mare.
La vârful ierarhiei însă, medicii renumiţi, care lucrează atât în sistemul public cât şi la privat, pot ajunge să încaseze şi 73.000 de lei (16.000 de euro) pe lună, oficial.
Companiile farmaceutice pot să sponsorizeze şi cu 20.000 de euro anual un medic considerat de elită, pentru participări la congrese, pentru activităţi de educaţie şi cercetare.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
