ZF 24

Guvernatorul Isărescu avertizează: Sunt presiuni pe curs, tendinţa de depreciere a leului a fost mai de durată şi este cauzată de creşterea importurilor

Guvernatorul Isărescu avertizează: Sunt presiuni pe...

Autor: Anelis Baciu

09.11.2017, 12:16 3063

Tendinţa de depreciere a leului în raport cu euro a fost mai de durată şi este cauzată de deficitul balanţei comerciale, a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

 
 

Două dintr-o lovitură: Când toată lumea se uita la revoluţia fiscală, Guvernul a aprobat încă o Ordonanţă de Urgenţă

“Leul nu este singura monedă care s-a depreciat. Am vazut depreciere în regiune atât la forint, cât şi la zlot. Deprecierea leului a fost însă mai de durată, nu cu cifre mari, dar mai de durată. Spre deosebire de Ungaria sau Polonia, noi avem o situaţie în deteriorare a balanţei comerciale. Exporturile cresc cu 9%, în timp ce importurile crescu cu 11-12%. Baza este oricum dezechilibrată şI cihar dacă exporturile şi importurile ar creşte în acelaşi ritm balanţa commercială s-ar deteriora. Polonia, spre exemplu, este în echilibru”, a punctat Isărescu.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în sus prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, la 2,7%, faţă de prognoza anterioară de 1,9%, a anunţat joi guvernatorul Mugur Isărescu, precizând că fără impactul taxelor rata inflaţiei „ar fi arătat mai bine”.

Pentru finalul acestui an, prognoza de inflaţie este mai ridicată cu 0,8 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, dar pentru sfârşitul anului 2018 BNR a menţinut prognoza la 3,1%, semnalul fiind acela că preţurile vor creşte doar în prim parte a anului viitor. „Curba aceasta creşte doar pentru sfârşitul anului 2017 şi perioada ianuarie-martie 2018, după care se aplatizează. Nu e deloc uşor de anticipat ce se întâmplă, când taxele ba cresc, ba scad. Ba scade TVA, ba creşte acciza”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

„Am calculat cum ar fi mers inflaţia dacă nu ar fi fost aceste mişcări de taxe: pentru finalul anului 2017, rata anuală ar fi fost de 2,3%, iar pentru finalul anului 2018 ar fi fost de 3,1%. Fără impactul taxelor, rata inflaţiei ar fi arătat mai bine”, a menţionat guvernatorul BNR.

Principalele presiuni inflaţioniste sunt, potrivit guvernatorului, creşterea costurilor de producţie şi măririle de salarii, pe fondul unei incertitudini privind evoluţia preţurilor la energie. „Preţurile administrate prezintă incertitudini majore, în condiţiile procesului de dereglementare a preţurilor la energie”, a mai spus Mugur Isărescu.

Ca influenţe externe, principalul factor este evoluţia cotaţiilor ţiţeiului şi „ne ajută faptul că inflaţia din Europa nu a prins aripi; nu a prins aripi, dar nici nu mai e deflaţie”, a arătat guvernatorul.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO