ZF 24

Ianuarie a venit cu veşti bune de la principalii indicatori macro, având ca motoare industria şi consumul

Autor: Claudia Medrega

13.03.2014, 00:06 1188
Industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, se conturează a fi şi în acest an principalul motor de creştere pentru economie. Producţia industrială a făcut în ianuarie un salt de aproape 10% faţă de aceeaşi lună din anul trecut.

Veştile bune de la producţia industrială, care reflectă îmbunătăţirea cererii externe, completează tabloul evoluţiilor pozitive venite de la alţi indicatori macro.

Consumul a crescut puternic în luna ianuarie, cu aproape 6% comparativ cu ace­eaşi perioadă din 2013, susţinut în special de vânzările de produse nealimentare. Consumul a dat semne de revenire încă din toamna anului trecut, însă a accelerat puternic în decembrie şi ianuarie, acesta fiind un semn bun pentru întregul an, jucătorii din comerţ şi analiştii aşteptându-se la un avans stabil, însă fără salturi spectaculoase. Pe întregul an 2013 consumul a avansat timid, cu doar 0,4%.

Exporturile au continuat să crească în ianuarie, însă ritmul a încetinit la 6,3%. În timp ce exporturile către ţările UE au crescut în ianuarie cu 9,5% comparativ cu aceeaşi lună din 2013, exporturile către ţările din afara blocului comunitar au avut o evoluţie nefavorabilă, înregistrând o scădere de 1,5%. Anul 2013 a adus exporturile la un maxim istoric aproape de pragul de 50 mld. euro, datorită producţiei agricole foarte bune şi noilor capacităţi de producţie din industrie.

„Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică aferente lunii ianuarie sugerează faptul că industria pare să rămână principalul motor de creştere al economiei româneşti, anul 2014 debutând pozitiv pentru sectorul manufacturier (creştere anuală de 12%), susţinut în continuare de cererea externă foarte bună, venită în special din partea partenerilor economici din Uniunea Europeană“, a declarat Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank.

Ea a amintit că în ceea ce priveşte cererea externă, în luna ianuarie s-a remarcat o reducere a exporturilor către ţările din afara Uniunii Europene (-1,5% anual), probabil influenţate şi de tensiunile politice din Turcia - una dintre principalele pieţe de desfacere din afara UE. „Ţinând cont de tensiunile din regiune, este posibil să asistăm în continuare la o deteriorare a cererii externe din partea ţărilor din afara UE. Pe de altă parte, această deteriorare ar putea să fie suplinită de îmbunătăţirea perspectivelor de creştere pentru ţările partenere din UE.“

Semne proaste au venit în prima lună a anului de la construcţii. Lucrările de construcţii au continuat să scadă în luna ianuarie, înregistrând un declin de 7,4% faţă de aceeaşi lună a anului precedent. În lipsa unor noi proiecte de infrastructură şi pe fondul reticenţei investitorilor privaţi de a porni noi lucrări, volumul de lucrări de construcţii a înregistrat o scădere de 1,6% anul trecut, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Veniturile bugetului consolidat au început anul cu o creştere de peste 10% în ianuarie, după scăderea de 2% din ianuarie 2013, evoluţia fiind susţinută în principal de majorarea cu 18% a încasărilor din TVA şi creşterea cu circa 13% a încasărilor din accize ca urmare a cursului de schimb mai ridicat folosit la calculul acestor taxe.

 

Consumul a avansat cu 6% în ianuarie, după o creştere timidă în 2013

Consumul a crescut puternic în luna ianuarie, cu aproape 6% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, susţinut în special de vânzările de produse nealimentare.

În prima lună din an însă, au crescut şi vânzările de alimente, băuturi şi ţigări cu 5,8%, cel mai puternic avans din ultimul an.

Consumul a dat semne de revenire încă din toamna anului trecut, însă a accelerat puternic în decembrie şi ianuarie, acesta fiind un semn bun pentru întregul an, jucătorii din comerţ şi analiştii aşteptându-se la un avans stabil, însă fără salturi spectaculoase.

Consumul a avansat timid anul trecut cu 0,4%, salvat „pe ultima sută de metri“ de evoluţia din luna decembrie când românii şi-au redeschis portofelele pentru a cumpăra electrocasnice, mobilă şi haine.

În acest context, românii au cheltuit anul trecut peste 136 de miliarde de lei (31 mld. euro) pe mâncare, haine, electrocasnice, mobilă şi carburanţi, cei mai mulţi bani mergând către produsele nealimentare (36,3%), retailerii de electrocasnice, modă şi mobilă simţind o revenire a apetitului de consum în special pe final de an.

În categoria bunurilor nealimentare INS include atât vânzările de mobilă, electroIT, haine şi cosmetice, cât vânzările de produse farmaceutice. Astfel, sunt analizate atât vânzările în magazine specializate, cât şi cele în magazinele nespecializate, fie ele fizice sau online.

În perioada 2009-2013 consumul a scăzut cumulat cu peste 15%, românii fiind tot mai precauţi în achiziţii şi preferând să facă cumpărături de valoare mare - frigidere, maşini de spălat - doar în caz de nevoie. Cristina Roşca

 

Producţia industrială a făcut un salt de 10% în ianuarie

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a făcut în ianuarie un salt de aproape 10% faţă de aceeaşi lună din anul trecut, ca serie ajustată. Industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, rămâne astfel unul dintre principalele motoare de creştere pentru economie în acest an. Creşterea producţiei industriale a fost susţinută în ianuarie de industria prelucrătoare - cel mai important sector al industriei, în timp ce industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică au fost în scădere. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+12,3%), industria bunurilor de capital (+12,2%), industria bunurilor intermediare (+8,1%) şi industria bunurilor de uz curent (+6,9%). Industria energetică a scăzut cu 0,5%. Claudia Medrega

Inflaţia a coborât la începutul anului la noi minime istorice

Rata anuală a inflaţiei a coborât în ianuarie la 1,06%, iar în februarie a atins un nou minim istoric de 1,05%. Preţurile de consum au crescut în februarie cu 0,3% faţă de prima lună a anului şi cu 1,05% comparativ cu februarie 2013, potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În timp ce preţurile la mărfurile alimentare şi nealimentare au urcat cu 0,3% fiecare, faţă de ianuarie, tarifele serviciilor au avansat cu 0,5%. Dintre alimente, cel mai mult s-au scumpit legumele (2,1%). Prognoza BNR privind inflaţia din acest an este de 3,5%. Anul trecut rata anuală a inflaţiei a ajuns la 1,55%, nivelul minim al ultimilor 24 de ani, evoluţia fiind influenţată de producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie. România a avut anul trecut pentru prima dată o inflaţie anuală de sub 2%, adică limita uzuală în ţările occidentale, pentru ca la începutul anului 2014 rata să se apropie de 1%. Trendul descendent al inflaţiei a încurajat relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie. BNR a tăiat dobânda-cheie până la minimul istoric de 3,5%. Claudia Medrega

 

Exporturile au continuat să crească, dar mai lent

Exporturile au continuat să crească în ianuarie, însă ritmul a încetinit la 6,3%, după ce pe parcursul anului trecut s-au înregistrat şi creşteri de două cifre. Ritmul de creştere al exporturilor a devansat dinamica importurilor, de 4,6%. În timp ce exporturile către ţările UE au crescut în ianuarie cu 9,5% comparativ cu aceeaşi lună din 2013, exporturile către ţările din afara blocului comunitar au avut o scădere de 1,5%. Valoarea exporturilor a fost în ianuarie de 3,9 mld. euro. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor: maşini şi echipamente de transport (41,4% la export şi 34,8% la import) şi alte produse manufacturate - 33,2% la export şi respectiv 29,9% la import. La nivelul întregului an 2013 exporturile au ajuns la un maxim istoric aproape de pragul de 50 mld. euro. Claudia Medrega

 

Se construieşte mai puţin

Lucrările de construcţii au continuat să scadă în luna ianuarie a acestui an, înregistrând un declin de 7,4% faţă de aceeaşi lună a anului precedent. În lipsa unor noi proiecte de infrastructură şi pe fondul reticenţei investitorilor privaţi de a porni noi lucrări, volumul de lucrări de construcţii a înregistrat o scădere de 1,6% anul trecut, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Dacă în prima jumătate a anului trecut, aproape în fiecare lună s-au înregistrat scăderi în volumul de lucrări de construcţii, în al doilea semestru piaţa şi-a mai revenit. Lucrările totale de construcţii au scăzut în 2013 comparativ cu 2008 cu circa 25%, în timp ce lucrările de infrastructură, un pilon al pieţei de profil, au cunoscut un declin de circa 8% în aceeaşi perioadă, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Statistică. Andreea Neferu

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.03.2014

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO