România are mai puţin de 300.000 de hectare de teren agricol destinat agriculturii ecologice, respectiv 0,02% din total, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor disponibile pe site-ul Ministerului Agriculturii, aferente anului 2014, ultimul pentru care există date. Ca suprafaţă România se află aproape de vârful clasamentului datorită faptului că este o ţară întinsă ca suprafaţă, cu teren agricol pe măsură. Primele cinci locuri în clasament sunt ocupate de Spania, Italia, Franţa, Germania şi Polonia, ţări cu suprafaţe generoase, printre cele mai întinse state din UE.
Cele cinci au împreună 5,9 milioane de hectare destinate agriculturii ecologice, respectiv 57% din întreaga suprafaţă din UE destinată acestui tip de agricultură care prinde tot mai mult contur ca urmare a faptului că tot mai mulţi consumatori caută produse ecologice şi bio. La nivelul Uniunii Europene măslinele, nucile, strugurii şi fructele în general sunt cele care au dedicate cele mai întinse culturi bio. România are 13 milioane de hectare de teren agricol, din care doar 290.000 de hectare sunt dedicate culturilor ecologice. De altfel, suprafaţa cultivată cu produse ecologice a scăzut în 2014 cu 10.000 de hectare după ce cu un an înainte depăşise pentru prima dată pragul de 300.000 de hectare. Din totalul suprafeţei destinate agriculturii ecologice, cea mai mare parte – mai bine de 35% – este destinată cerealelor, restul fiind împărţită între legume, păşuni şi fâneţe şi alte plante.
Spre deosebire de UE, pe piaţa locală fructele nu se află în top. Un exemplu este chiar viţa de vie care la nivelul Uniunii, ocupă 21% din suprafaţa totală cultivată ecologic. În cazul României însă ea reprezintă sub 3%. Totuşi, suprafaţa ar putea creşte în următoarea perioadă în contextul în care s-a investit mult în domeniu şi suprafeţe importante de vie ar urma să intre pe rod în următoarea perioadă.
România este unul dintre marii producători agricoli din UE, cu suprafeţe întinse de cereale, viţă de vie, legume şi livezi. Totuşi, în ceea ce priveşte ponderea agriculturii ecologice în total, piaţa locală este codaşă. Pe primele locuri se află fie ţări cu suprafeţe mici (Estonia, Cehia sau Austria), fie ţări unde acest trend al agriculturii ecologice a prins puternic la public, cum este cazul Suediei. În aceste ţări, ponderea ajunge până aproape de 15-20%.
